Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 4 (154), aprilie 2008
De ce vinurile moldoveneşti sînt atît de scumpe?
Revista „Profit” inaugurează rubrica «Topul vinului-10» la care va publica materiale despre situaţia în domeniul vinificaţiei, potenţialului de export al companiilor vinicole, precum şi rezultatele diferitelor concursuri de degustare la care participă vinurile moldoveneşti. Cititorul va putea afla din materialele rubricii primele zece companii – lideri la volumul producţiei de vin, precum şi cele mai bune zece companii care produc cele mai calitative vinuri în Moldova.
Cei care preţuiesc vinurile de calitate, pentru care cina romantică la flacăra lumînărilor şi un pahar de vin bun este o tradiţie, au remarcat o situaţie de paradox. Vinificatorii depun eforturi enorme pentru a trece în Rusia, bunăoară, în alt segment de preţ al pieţei şi a vinde vinurile în medie la $4-5 pe sticlă. Admiratorii autohtoni de vinuri calitative – obişnuite, de marcă şi de colecţie – nu se pot dumeri de ce pe piaţa rusă această trecere este atît de problematică, în timp ce în Moldova toţi s-au obişnuit demult cu aceasta, în reţeaua cu amănuntul?
În Moldova, o ţară vinicolă, preţurile la vin, comparativ cu cele la votcă, par supraestimate. Vinificatorii însă susţin că nu vinul costă scump, ci votca este ieftină. Reporterul revistei „Profit” a încercat să afle cum se formează preţurile la vin. Principalii jucători de pe piaţa internă sînt vreo zece companii. Am solicitat explicaţii uneia dintre acestea, care prezintă spectrul cel mai vast de produse (de la vinuri obişnuite pînă la cele de colecţie şi „de gheaţă”).
Managerul pentru piaţa internă al companiei ne-a spus că preţul vinului viitor începe să se formeze în timpul culesului recoltei de struguri. În ultimul sezon, preţul la “Cabernet” se ridica la 4,5 lei/kg (cu TVA), iar la soiurile albe – la 3,5-4 lei. Dintr-un kilogram de struguri ies în medie 0,7 l de must (aproape o sticlă de vin). Cheltuielile de transportare a strugurilor, în funcţie de distanţă, mai adaugă cîte 25-50 bani/kg. Apoi urmează cheltuielile de producţie. La vinurile roşii acestea sînt mai mari. După producerea tuturor vinurilor brute pe sezon, se calculează toate cheltuielile şi se determină preţul de cost al vinurilor brute în ansamblu la soiurile albe şi cele roşii. Maturarea vinurilor în ambalaje de stejar suplimentează costul acestui process. În total, cheltuielile de producţie la vinurile de calitate înaltă constituie circa 8 lei.
În pofida opiniei că din cauza aplicării embargoului rus vinurile brute ar fi trebuit să se ieftinească în interiorul republicii anume pentru că stocurile mari rămîneau multă vreme nevîndute, ele se scumpeau. Pentru menţinerea calităţii înalte a vinului, trebuiau realizate operaţiuni suplimentare – cleirea, filtrarea, tratarea la rece. Completarea la îmbuteliere introduce şi ea un articol de cheltuieli ale producătorilor, unde intră preţul sticlei, al etichetei, al cutiei.
Cheltuielile pentru publicitate şi promovarea mărfii diferă de la un producător la altul. Dacă vinul se vinde în supermarket-uri şi la „HoReCa”, cel puţin, 5% trebuie cheltuite pentru marketing. De asemenea, se adaugă accizele la vin (10%) şi TVA (20%). Plus cheltuielile de transportare la distribuitorii de loturi mici.
Adaosul comercial al distribuitorului este de 10-20%, dar în comerţul cu amănuntul este nelimitat. De exemplu, cele mai rezonabile adaosuri sînt la „Fourchette” (pînă la 12%), „Green hills-Plaza” şi la Ciocana (aproximativ aceleaşi). În alte supermarket-uri adaosul comercial se ridică la 33%.
Vinurile albe obiţnuite ale acestui producător se numără printre cele mai ieftine în supermarket-uri – ceva mai mult de 17 lei sticla. Preţul de livrare a acestei linii nu s-a schimbat din 2005. Şi azi, el generează pierderi, pentru că preţul de cost al acestor vinuri este de 18-19 lei. Şi trebuie să fie rentabilitate, cel puţin, 15%. Acum, aceste vinuri vor costa pe rafturi 25-30 lei.
Vinurile de calitate înaltă, de asemenea, s-au scumpit (preţul de livrare al fabricii începe deja de la 30 lei). Cu siguranţă, consumatorii au observat că vinurile de aceeaşi categorie „rezerva” de la producători diferiţi se deosebesc de două ori (40 şi 80 lei). De ce? Motivul rezidă în tehnologia maturării: s-au aplicat cipsuri (strujitură, aşchii) sau butoaie noi? Preţul oferă răspunsul.
În preţul vinurilor de colecţie se iau în calcul cheltuielile de producţie pentru mai mulţi ani şi caracterul limitat al lotului. Astfel, vinul „Auriu” de colecţie cu vechimea de 30 de ani de la diferite întreprinderi se poziţionează la fel – circa 500 lei. Vinul de gheaţă ”ice-wine” este un lux: pentru prepararea unei sticluţe cu capacitatea de 0,375 l e nevoie de 15 kg de struguri, culeşi în zori, la 8-10 grade frig. Astfel, preţul de vînzare al distribuitorului pentru „ice-wine” este de 550 lei. Preţul justifică calitatea.
PĂCAT, NU AM REUŞIT
La mijlocul lunii martie, fiind încă Prim-ministru, Vasile Tarlev i-a recomandat ex-directorului general al Agenţiei Agroindustriale „Moldova–Vin”, Valeriu Mironescu, să nu promoveze companii dubioase, care vînd alcool la un preţ sub cel de cost.
Tarlev l-a atacat pe Mironescu cu prilejul aprobării de către Guvern, pe 12 martie, a normelor de alcool etilic nedenaturat, destinat utilizării în instituţiile medicale. Executivul aplică procedura în fiecare an.
La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat norma de alcool pentru anul 2008, de 157,6 mii dal, inclusiv 10,7 mii – pentru nevoile instituţiilor medicale, iar restul – pentru producţia de medicamente la “Farmaco” şi la o serie de întreprinderi farmaceutice private. Alcoolul etilic se produce în Moldova sau se exportă, de regulă, din Ucraina.
Vasile TARLEV: Eu nu înţeleg cum produsele se pot vinde la un preţ mai mic decît cel de cost. La o întreprindere care plăteşte impozitele regulat şi care nu comite evaziuni fiscale, un litru de spirt costă 12 lei, iar la o oarecare SRL - 10 lei. Aceasta înseamnă că se aduc produse clandestine sau agentul economic nu plăteşte impozitele. Vă susţin în calitate de director general al „Moldova-Vin” nu pentru ca să promovaţi interesele egoiste ale contrabandiştilor sau ale agenţilor economici care se eschivează de la plata impozitelor, ci pentru ca să promovaţi interesele producătorului autohton, să protejaţi piaţa şi să asiguraţi transparenţa în această sferă.
Tarlev nu a vorbit prea bine nici de agenţia pe care o conduce Valeriu Mironescu. Potrivit premierului, „Moldova-Vin” umblă “cu mîna întinsă prin cabinetele guvernamentale” ca să obţină alocaţii suplimentare şi subvenţii mai mari pentru înfiinţarea viilor noi şi Guvernul găseşte asemenea fonduri.
Vasile TARLEV: Mai înainte, aţi propus un proiect de lege prin care îi impuneţi pe toţi agenţii economici, inclusiv cei care produc băuturi din struguri, să plătească taxe, folosindu-le ulterior pentru înfiinţarea plantaţiilor noi. Şi noi v-am susţinut, deşi agenţii economici din ramura vinicolă nu sînt cei mai săraci agenţi din ţară, cu toate problemele pe care le au.
După ce şi-a tras sufletul, premierul a menţionat că nu acuză pe nimeni de lobbysm. El crede că „organele competente trebuie să-şi spună verdictul”. Totuşi Tarlev ceruse atunci Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei ca împreună cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să analizeze detaliat situaţia şi cazurile cu spirt ieftin (care anume, premierul nu a precizat).
Vasile TARLEV: De unde s-a luat acest spirt, mai ieftin decît cel pe care îl vînd producătorii din Moldova? Agentul economic pe care îl susţine agenţia „Moldova-Vin” produce şi el marfa în ţara lui, cum la el alcoolul poate fi mai ieftin decît la alţii? Eu nu cred că el îl vinde ca să fie în pierdere.
ZECE PRODUCĂTORI ŞI EXPORTATORI LIDERI DE VINURI ÎN MOLDOVA, DUPĂ ANUL 2007
Holdingul «Bostovan»
“Esmalda”
“Acorex Wine Holding”
“Asconi”
“DK-Intertrade” (intră în componenţa
holdingului rus «Dionis club»)
“Wine International Project”
“Alianţa-Vin”
“Bas-Vinex”
“Tomai-Vinex”
“Migdal P”
Sursa: Datele Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”
ZECE PRODUCĂTORI DE VINURI MOLDOVENEŞTI DE CALITATE
“Lion-Gri”
“DK-Intertrade”
“Dionysos-Mereni”
“Aсorex Wine Holding”
“Vinăria-Purcari”
“Chateau Vartely”
“Suvorovo-Vin”
“Vinuri-Ialoveni”
“Imperial-Vin”
“Cricova”
Sursa: Analiza grupului de experţi „Profit”, efectuată pe baza rezultatelor participării companiilor la diverse concursuri.
CALEIDOSCOP DE ŞTIRI
Calitate şi clasică
“Lion Gri” a devenit prima şi unica companie din Moldova care a primit medalia de aur la concursul internaţional „Vinalies Internationales” (Franţa) pentru spumantul clasic “Lion Gri”. Din anul 2000, compania depune la păstrare în propriile subsoluri din vecinătatea Chişinăului vinuri spumante care se produc după tehnologia clasică franceză. În subsolurile „Lion Gri” se păstrează circa 1 mln. sticle de spumant alb şi roşu.
Degustare la Londra
Cu suportul informaţional al revistei britanice de vinificaţie „Harpers”, Ghilda Vinificatorilor din Moldova a organizat o prezentare cu degustare de vinuri moldoveneşti de la cei mai mari producători. Printre invitaţii degustării s-au numărat critici şi jurnalişti notorii, achizitori din reţelele en gros şi cu amănuntul din Marea Britanie. Vinurile companiei „DK-Intertrade” le-a prezentat brand-managerul partenerului britanic - Hayman Barwell Johnes. În total, au fost prezentate şase vinuri: „Chardonnay”, „Pinot Noire”, „Merlot Rose”, precum şi noutăţi de la companie – vinuri cupajate din anul 2007 din recoltele „Cabernet Sauvignon-Merlot”, „Cabernet Sauvignon-bestardo”, „Cabernet Sauvignon- Saperavy”.
320 de medalii şi diplome
Calitatea excelentă a vinurilor produse la compania „Lion Gri » a fost confirmată la zeci de diverse consursuri de degustare internaţionale, la care juriul cu autoritate a acordat vinurilor ei peste 320 de medalii şi diplome.
Degustare la Pitsburg
La concursul de degustare din Pitsburg (SUA), vinurile produse la compania „Lion Gri” au fost menţionate cu patru medalii de aur. Compania a primit de la mai multe companii americane de dealer comanda pentru exporturi de produse pe piaţa americană. În ianuarie 2008, „Lion Gri” a livrat 12 conteinere cu vinuri proprii în SUA.
Aurul şi bronzul Mileştilor Mici
Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate Mileştii Mici a cucerit medalii la Concursul Internaţional de Băuturi Alcoolice din cadrul expoziţiei "Prodexpo-2008" la Moscova, în perioada 11-15 februarie. Pe baza rezultatelor degustărilor, vinurile produse la Mileştii Mici au obţinut medalia de aur pentru vinul roşu de colecţie „Cabernet-Sauvignon 1987” şi două medalii de bronz pentru vinul alb de colecţie „Auriu 1986” şi „Мuskatnoe Igristoe” semidulce.
Exporturile în Rusia cresc
De la începutul anului 2008, compania „Lion Gri” a semnat contracte de comercializare a unui spectru vast de vinuri proprii cu cei mai mari şapte importatori ruşi, care dispun de o reţea bine ramificată de centre comerciale în care se vînd vinuri şi băuturi alcoolice. Pe lîngă vinurile tradiţionale seci, de masă, de desert şi spumante, pe care “Lion Gri” le produce după tehnologia clasică franceză, se bucură de mare cerere wine brandy TAMIR.
Vin-Tur Lion Gri
În mai 2008, compania „Lion Gri” va inaugura un complex turistic modern în comuna Ciorescu, din vecinătatea Chişinăului. Aici, compania păstrează vinuri în subsoluri cu o suprafaţă de 50 mii metri pătraţi. Turiştii se pot familiariza cu tehnologiile de păstrare a vinurilor moldoveneşti, pot degusta vinuri, gusta din diverse bucate naţionale moldoveneşti.
Exploratorii
Compania „Lion Gri” a devenit primul exportator de produse vinicole din Moldova în Corerea de Sud. Primele loturi de vinuri livrate au arătat că coreenii au interes pentru vinurile moldoveneştii, pe care „Lion Gri” intenţionează să le livreze, în anul 2008, în cantităţi mult mai mari.
“Pro Wein-2008”
“DK-Intertrade” a participat la expoziţia internaţională de vinuri şi băuturi alcoolice „ProWein 2008”, care a avut loc în perioada 16-19 martie, la Dusseldorf (Germania). O particularitate care avantajează „ProWein” între expoziţiile de asemenea format este aceea că aici se pot găsi principalele branduri mondiale, dar şi băuturi foarte rare, exclusive. Expoziţia întruneşte producători mondiali de vinuri şi alcool, dar şi firme mici cu producţii mici, novici în cucerirea pieţei mondiale, iar pentru cunoaşterea mai amplă a noilor produse un pavilion întreg este rezervat degustărilor.
Aurul onorabilVinul clasic alb spumant din anul 2004 produs la compania „Lion-Gri” a fost medaliat cu aur la concursul internaţional „Les Vinalies Internationales-2008” (Franţa). Medalii de aur au fost acordate şi altor 234 de feluri de vin. Este plăcut să vedem între premianţii concursului şi companiile “Chateu Vartely”, „Acorex Wine Holding”, “DK-Intertrade”.
Reprezentanţi ai companiei „DK-Intertrade” au relevat revistei “Profit” că “Firebird legend Pinot Noir 2005” a cucerit medalia de argint. “DK-Intertrade” participă la concurs pentru a treia oară şi pentru a treia oară consecutiv vinurile ei ajung printre cîştigători. Mai înainte, „Firebird Legend” a obţinut peste 40 de medalii şi diplome la concursuri internaţionale în Marea Britanie (IWC, Decanter World Wine Awards, IWSC), Franţa (Challenge du Vin, Chardonnay du Monde, Vinalies Internationales), Germania (MUNDUSvini) şi Italia (VinItaly). Vinurile „Firebird Legend” se vînd în Marea Britanie, Germania, Cehia, Suedia, Ucraina, Bielarus, Kazahstan, Lituania şi Mexic.
Vinurile menţionate cu medaliile concursului „Les Vinalies Internationales-2008” vor fi incluse în catalogul „Cele mai bune 1000 de vinuri ale lumii» (1000 Vins du Monde).
Nota „Profit”: Despre „Les Vinalies Internationales” se spune că este vitrina celor mai bune vinuri ale lumii. Concursul se organizează anual în Franţa, sub egida Uniunii Internaţionale a Oenologilor (International Union of Oenologists) şi a Federaţiei Mondiale a Concursurilor de Vinuri şi Băuturi Alcoolice (International Vine and Wine Organization). Experţi din toată lumea se întrunesc într-un juriu cu autoritate, care stabileşte vinurile care merită să fie incluse, în acest an, pe locurile onorifice din catalogul „Cele mai bune 1000 de vinuri ale lumii» .
Preţul vinurilor moldoveneşti în Rusia a crescut cu 15-20%
Pentru vinificatorii moldoveni, expoziţia «Prodexpo-2008» din Moscova a fost una de succes. Aceasta este concluzia la care a ajuns Nelli Sonic, vicepreşedintele companiei „Lion Gri”. Ea i-a relatat reporterului “Profit” că ruşii, comercianţii şi cumpărătorii, au un interes mare faţă de vinurile din Moldova, din cauza că acestea au lipsit vreme îndelungată de pe piaţă.
«În Rusia, îşi amintesc bine de „Lidia” şi „Isabela” pe care companiile moldoveneşti le-au livrat în mod tradiţional şi, mai ales, în cantităţi mari pe piaţa rusă”, spune Sonic.
Din cauza preţurilor noi la vinurile moldoveneşti, care au crescut în medie cu 15-20%, vizitatorii «Prodexpo-2008» au tratat mostrele de vin „cu rezerve şi cu interes”.
„Moldova înfloritoare”
Compania „Lion Gri” a prezentat la expoziţia «Prodexpo-2008» standul propriu cu denumirea «Moldova înfloritoare». Acesta a avut scopul „să prezinte vizitatorilor bogăţia şi fertilitatea Moldovei în toată splendoarea – flori, fructe, struguri, vin şi natură”. La expoziţie, compania a prezentat noul brand Felicita - «Cabernet-Sauvignon», «Merlot», nectarul „Golden Lion Desert”, , vinuri aromate uşoare demiseci şi semidulci «Sauvignon», «Chardonnay», precum şi noutatea «Cabernet» alb din struguri de soi special.
Далее...
„Numărul partenerilor BERD în Moldova va creşte, la sigur”
Interviu cu Alexandru TĂNASE, senior banker la BERD
„Profit”: La 19 februarie, BERD a aprobat o nouă concepţie de susţinere a sectorului financiar al Moldovei. Ce prevede ea?
A.T.: Se numeşte facilitate-cadru, un instrument al BERD de stabilire a strategiei generale de susţinere într-un anumit domeniu. În acest caz e vorba de strategia BERD în domeniul instituţiilor financiare diin Moldova. Această facilitate-cadru prevede 70 mln. euro şi deja pe 7 martie curent am semnat primul subproiect cu Eximbank Gruppo Veneto Banca în sumă de $20 mln. (14 mln. euro) pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova.
Facilitatea-cadru este deschisă pentru un număr mare de subproiecte: e vorba de împrumuturi ipotecare; creditarea activităţilor de leasing; tranzacţii de factoring; din domeniul asigurărilor; probabil, pe viitor şi în domeniul fondurilor de pensii; în domeniul economisirii consumului de energie, utilizării surselor alternative de energie.Vor fi subproecte foarte diverse în cadrul acestei facilităţi.
„Profit”: Care vor fi următoarele proiecte ce vor fi lansate de BERD prin intermediul acestui instrument financiar?
A.T.: Cred că în viitorul apropiat e posibil un proiect ce ţine de creditarea ipotecară. Condiţia principală pentru ca lansarea acestuia să aibă loc este aprobarea Legii cu privire la creditarea ipotecară, proiectul căreia a fost elaborat cu susţinerea financiară şi cu asistenţa tehnică a BERD. Din cîte ştiu, acest proiect de lege se află în Parlament. Sperăm că va fi adoptat cît mai curînd. Imediat ce acest lucru se va întîmpla, vom purcede la discuţii multilaterale cu băncile, cu companiile financiare nebancare, care pot oferi credite ipotecare.
„Profit”: În cadrul unei conferinţe de presă, s-a menţionat că BERD acordă finanţare doar băncilor ai căror acţionari sînt din străinătate, de preferinţă din ţările UE, şi că băncile cu acţionari locali ar fi mai puţin preferabile pentru finanţare?
A.T.: Răspunsul dat de reprezentanţii BERD a fost clar şi, în opinia mea, este în continuare clar. Nu avem preferinţe faţă de anumite bănci, de exemplu, cele care au parteneri străini ca acţionari. Căci, lucrăm foarte bine cu Banca Socială, ai cărei acţionari sînt în totalitate locali şi am mai lucrat şi înainte cu bănci ce aveau în exclusivitate acţionari locali. BERD nu face distincţie din punctul de vedere al originii acţionarilor. Pentru noi cel mai important este ca banca să fie bună, să fie respectate cerinţele stabilite în domeniul guvernării corporative, să fie asigurată transparenţa şi, din punct de vedere bancar, riscurile pe care le prezintă instituţia respectivă să poată fi acceptate de BERD.
„Profit”: Lucraţi de multi ani cu băncile din Moldova, în calitate de senior banker la BERD. Cum aţi aprecia sectorul bancar din Moldova? În ce măsură sînt pregătite la acest moment băncile autohtone pentru a fi acceptate în calitate de parteneri ai BERD?
A.T.: Lucrăm foarte bine cu Mobiasbancă, cu Banca Socială, am început o relaţie cu Eximbank Gruppo Veneto Banca, sîntem în discuţie şi cu alte bănci din Moldova. Din păcate, nu pot să vă ofer denumiri concrete, pînă nu ajungem la semnarea unor acorduri de finanţare cu acestea. Însă, vă pot spune, în mod sigur, că vom lărgi numărul partenerilor BERD în RM.
„Profit”: Dar sînteţi acţionari şi la Victoriabank. În ce măsură vă satisfac profiturile obţinute în calitate de acţionari?
A.T.: Da, încă mai sîntem acţionari în Victoriabnak. Dar comentariul meu se încheie aici. (Acelaşi lucru l-a spus anterior şi Jean-Mark Peterschmitt, directorul Departamentului Instituţii Financiare al BERD – nota „Profit”).
„Profit”: Sectorul bancar din Moldova preconizează o creştere anuală de 30-40 la sută. Pe cînd putem aştepta sosirea unui nou investitor strategic în acest sector?
A.T.: Aveţi deja doi investitori strategici şi mai sînt investitori din Europa de Sud- Est, Europa de Est. Aceştia nu vor întîrzia să vină dacă sectorul bancar din Moldova va răspunde exigenţelor lor şi dacă climatul de afaceri va fi îmbunătăţit în continuare. Este un obiectiv permanent pentru o ţară care are nevoie de investiţii. Mereu vor exista aspecte ale climatului de afaceri ce vor trebui perfecţionate.
Ratele BNM determină preţul banilor
„Ţintirea” inflaţiei de către Banca Naţională a Moldovei poate dura, potrivit diferitelor prognoze, de la trei pînă la cinci ani. Se pare că în acest răstimp BNM va învăţa businessul să aştepte cu inima strînsă modificarea ratelor de bază, precum se întîmplă în SUA sau în Uniunea Europeană, unde orice schimbare a ratelor este foarte sensibilă pentru piaţă.
Sergiu CHIRCĂ,manager al companiei de consultanţă „MS-Capital”
În situaţia actuală de pe piaţă, decizia Băncii Naţionale de majorare a ratelor este absolut corectă şi adecvată. Banca s-a aflat mereu în faţa dilemei: cursul leului moldovenesc şi inflaţia, pe care a căutat să o rezolve concomitent. Se pare că banca a acordat preferinţă indicelui de preţuri. Pentru aceasta, banca a limitat volumul banilor pe piaţă şi a majorat costul acestora. În mod tradiţional, trei lucruri determinau preţul banilor în Moldova: leii disponibili, valuta disponibilă şi rata de bază. Cît priveşte rata, aceasta a avut o influenţă nesemnificativă asupra costului banilor. Deşi în Uniunea Europeană şi SUA acest indicator are o importanţă decisivă pentru preţul banilor, la noi situaţia se explică prin caracterul limitat şi subdezvoltat al pieţei moldoveneşti.
Vladimir GOLOVATIUC,analist financiar
Acţiunile şi deciziile Băncii Naţionale denotă inflaţia mare, pe care ea caută să o suprime prin instrumente monetare. Din cauza caracterului extrem de subdezvoltat al pieţei, mă refer, în primul rînd, la infrastructura economică şi financiară, precum şi la piaţa de valori nedezvoltată, la noi nu există o corelare mare între rata de bază şi dobînzile la credite. Vînzarea sau cumpărarea de valută de către BNM are o influenţă mult mai mare asupra acestor indicatori ai pieţei de capitaluri. Se pare că „ţintirea” inflaţiei de către BNM va face ca dobînzile la credite şi depozite să depindă mai mult de rata lui de bază.
Serghei RUSSOV,expert al companiei financiare „Credit-Profit”
Majorînd rata de bază pînă la 17% şi rata rezervelor obligatorii ale băncilor pînă la 16%, Banca Naţională a întreprins o nouă încercare de menţinere a inflaţiei. Banca caută să frîneze creşterea preţurilor, care după primele două luni ale anului 2008 a constituit 3%, ceea ce corespunde cu 18% anual. Majorarea ratei este un argument bun şi pentru Ministerul Finanţelor, pentru sporirea profitabilităţii HVS, şi pentru bănci – pentru ridicarea dobînzii la depozite. Ca rezultat, portofoliul de valori mobiliare şi al depozitelor bancare va creşte. Astfel, o parte din bani vor putea fi „legaţi” şi presiunea asupra pieţei de consum va fi diminuată. Dar mecanismul poate funcţiona atît timp cît există un spor de depozite şi de HVS.
Visarion CEŞUIEV,economist
Deciziile BNM conduc la scumpirea creditelor, creşterea dobînzilor la depozite, precum şi la scumpirea înfiinţării locurilor de muncă, care sînt posibile odată cu dezvoltarea producţiei. Încă atunci cînd banca devenise responsabilă pentru inflaţie era de înţeles că banii vor fi mai scumpi. Deşi pentru suprimarea inflaţiei forţele unei singure bănci nu vor fi suficiente. Pentru aceasta este nevoie de un pachet de măsuri antiinflaţie al Guvernulu. Priviţi piaţa de valori. Operaţiunile au devenit acolo atît de scumpe încît volumele descresc din această cauză. Banii se plasează, în principal, pe depozite bancare, iar o parte, pur şi simplu, se scot din ţară, deşi ar putea fi de folos economiei, dar pentru aceasta nu există condiţii, care ar putea fi în pachetul antiinflaţie al Guvernului.
Alexandru TANAS
În Moldova, în toată această perioadă, BNM a influenţat mai eficient situaţia prin cumpărarea şi vînzarea de valută. Cu ajutorul acestor instrumente, banca prindea doi iepuri deodată – suplimenta rezervele valutare, ceea ce este foarte important pentru economia moldovenească, şi stabilea cursul leului moldovenesc.
Iar ratele de bază erau undeva deoparte şi existau de la sine.
Majorînd rata pînă la 17%, banca a dat pieţei un semnal clar că intenţionează să influenţeze cu propriile pîrghii indicele preţurilor de consum. Vorbind mai simplu, BNM a făcut depozitele din bănci şi mai atractive şi, totodată, a făcut mai inaccesibile resursele de credit pentru sectorul real al economiei, mai ales, pentru acea parte din el care are o eficienţă redusă în utilizarea finanţelor.
Banca a lăsat să se înţeleagă univoc că nu va admite pe piaţă situaţia de „inflaţie de credit”, cînd majorarea volumelor de creditare generează situaţia în care o parte din resursele de împrumut ajung pe piaţă, provocînd creşterea ratei inflaţiei.
Piaţa moldovenească de capital are nevoie de o înţelegere clară a faptului că dacă BNM majorează rata de bază, prin urmare piaţa este supusă influenţelor inflaţioniste şi banca intenţionează să limiteze prin toate metodele impactul lor negativ asupra indicelui preţurilor de consum. Iar în caz de reducere a ratelor de bază, piaţa va primi semnalul că BNM este convinsă de reducerea ratei inflaţiei şi procedează fără ezitare la diminuarea costului banilor pe piaţă, fără să se teamă să impulsioneze, astfel, o nouă creştere de preţuri.
În condiţiile acestei abordări, rata de bază va deveni un adevărat mecanism de piaţă, ale cărui semnale vor avea aceeaşi semnificaţie pentru toţi participanţii la piaţă. Un bancher din străinătate a mărturisit că în sistemul bancar al Moldovei a existat şi mai înainte mecanismul pieţei, dar cu o destinaţie prea directă şi care acţiona „pe covor la guvernatorul BNM”.
Odată cu “ţintirea” inflaţiei de către bancă, rata de bază trebuie să obţină prioritate în determinarea costului banilor. Pînă acum, preţul acestora era determinat de trei factori: disponibilul de lei, dolari şi rata de bază. Aceasta înseamnă că banca va influenţa piaţa în ansamblu şi preţul banilor în particular nu prin cumpărări de valută, ci prin propria rată. Cît priveşte cumpărarea de valută străină şi emisiunea de lei, problema rămîne în suspans şi, deocamdată, nu se ştie cum va putea fi oprită aprecierea leului în continuare.
Agravarea din martie
În luna martie, preţurile de pe piaţa de consum din Moldova s-au caracterizat prin instabilitate. În lunile precedente, ele nu au făcut decît să crească, pe cînd în martie o serie de mărfuri s-au ieftinit şi, respectiv, rata lunară a inflaţiei a fost mai mică.
Din 24 de feluri de produse alimentare, nouă s-au scumpit, trei s-au ieftinit, iar celelalte au rămas la nivelul din luna februarie. În martie, preţurile la produsele alimentare au crescut în medie cu 2,05%.
Fructele s-au scumpit cel mai mult. De exemplu, în cazul merelor autohtone scumpirea a fost de 20%, şi în piaţa agricolă centrală din capitală nu mai cumperi mere mai ieftine decît 12 lei pentru un kilogram. Cele de import sînt de două ori mai scumpe.
O situaţie similară se atestă la struguri. În Moldova, rezervele de struguri, practic, s-au terminat, iar cei rămaşi sînt atît de neatractivi încît nici chiar vînzătorii nu se hotărăsc să le comercializeze mai scump decît cu 33-35 lei pentru un kilogram. Totodată, strugurii turceşti aleşi mai ieftini de 60 lei sînt de negăsit.
Varza s-a scumpit considerabil cu, cel puţin, 12,5%. Totodată, diapazonul de preţuri este foarte mare. La o tejghea varza costă 9-10 lei pentru un kilogram, la cea vecină - 20-25 lei, şi este vizibil că nu este din recolta nouă.
Scumpirea produselor pomilegumicole poate fi explicată nu numai prin cererea de primăvară, tendinţa de suplimentare a alimentaţiei cu vitamine, dar şi prin Postul cel Mare care a început. Tot aici trebuie căutate motivele ieftinirii produselor lactate. În plus, odată cu încălzirea vremii, apariţia ierbii şi viitorul fătat, vacile au început să dea mai mult lapte. În martie, laptele se putea cumpăra de la ţărani deja cu şase lei, faţă de opt, în februarie. Brînza şi caşul, de asemenea, s-au ieftinit cu 11-12%.
Preţurile la carne s-au menţinut, în fond, la nivelul din luna februarie.
Tarifele la servicii, de asemenea, au rămas neschimbate. În aprilie însă se aşteaptă scumpirea gazelor şi a energiei termice, ca urmare a majorărilor de preţ la gaze din trimestrul doi şi decizia judecăţii care a obligat autorităţile capitalei să ajusteze tariful la căldură la cheltuielile reale.
Dintre mărfurile nealimentare, „Profit” monitorizează doar produsele petroliere. În martie, preţurile acestora au crescut în republică în medie cu 0,3%. Totodată, preţul la motorină a suferit două scumpiri şi a ajuns să coste, în premieră, mai scump decît benzina. Acum, la staţiile PECO, un litru de motorină costă 13,25 lei, faţă de 11,86 lei, în februarie. Iar cea mai ieftină benzină - 12,32 lei, în loc de 12,77.
Gazul lichefiat s-a ieftinit cu 7,2% şi costă acum la staţiile de alimentare 6,5 lei pe litru.
În fond, conform calculului poporului (?), indicele preţurilor de consum în luna martie a fost de 1,57%, iar indicele cumulativ de la începutul anului 2008 – 12,07%.
Cursul spre alegeri
Demisia Guvernului, care s-a produs la mijlocul lunii martie, a venit ca din senin nu doar pentru cetăţenii de rînd ai Moldovei, dar şi pentru clasa politică. Volens-nolens, la propria iniţiativă (dată de sus), Cabinetul de Miniştri şi-a prezentat demisia atunci cînd aceasta era cel mai puţin aşteptată. Observatorii politici apreciază unanim că acest eveniment are legătură directă cu alegerile parlamentare, care vor avea loc peste un an. Dar toţi nu se pot dumeri care sînt motivele acestei demisii atît de surprinzătoare. Or, acestea trebuie căutate în hotărîrile Partidului Comuniştilor (PCRM) care, cu cîteva zile înainte de aceasta, a adoptat noul program al PCRM, a definit priorităţile partidului pentru perioada imediat următoare şi a trasat planul pregătirii de alegeri. Se pare că un punct nedeclarat din acest plan era tocmai demisia lui Vasile Tarlev care a doborît toate recordurile de longevitate în postul de Prim-ministru.
Program nou, denumire veche
Congresul PCRM a fost aşteptat cu mult interes, aproape ca în perioada sovietică, cînd asemenea foruri determinau căile de dezvoltare a URSS pentru cincinalul următor. Pe de o parte, chiar comuniştii alimentau interesul, cu promisiuni de „reformare a partidului, adoptare a programului nou şi definire a căilor de dezvoltare a societăţii moldoveneşti pentru următoarele două-trei decenii”. Pe de alte parte, se vehiculau zvonuri despre o eventuală scindare între reformatori şi conservatori, care ar putea influenţa serios distribuţia forţelor politice. Menţionăm din start că nu s-a întîmplat nimic de acest gen, congresul s-a derulat în linişte şi pace, după scenariul prestabilit.
După ce a înţeles, în anul 2005, că „brandul comunist” continuă să aducă dividende electorale, PCRM a renunţat la intenţia de schimbare a denumirii, care existase pînă la alegeri. Totodată, era de înţeles că partidul nu se mai poate afla la guvernare în continuare, nu poate construi „capitalismul” şi economia de piaţă, avînd consfinţite în program dogmele leniniste despre dictatura proletariatului şi proprietatea privată. În programul nou, această contradicţie între activităţile de partid şi documentele de program a fost eliminată. Autorii documentului au reuşit să argumenteze teoria „comuniştilor contemporani”, atribuind calificativul „liberalizare comunistă” politicii economice a partidului.
Dacă plecăm de la prevederile noului document de program, putem considera că PCRM s-a reformat. Congresul a încercat să răspundă, odată şi pentru totdeauna, numeroaselor şi nedumeritelor întrebări ale diplomaţilor şi politologilor occidentali despre „fantoma comunismului, care cutreieră Moldova şi în secolul al XXI-lea”.
În acelaşi timp, programul conţine contradicţii serioase cu doctrina „marxism-leninismului”, de care comuniştii moldoveni nu se dezic. Dar, tocmai în aceasta şi rezidă reformarea. Este chiar mai simplu de explicat, bunăoară, ataşamentul concomitent al comuniştilor moldoveni faţă de biserica creştină şi ideile lui Lenin, cel care era un ateu consecvent şi militant.
Participanţii la congresul PCRM nu ascundeau faptul că văd în forum nu doar „un punct de plecare” în reformarea partidului, dar şi o etapă majoră de pregătire de alegeri. Putem spune fără exagerare că anume la 15 martie PCRM a dat startul nedeclarat al campaniei electorale a anului 2009, de care, de altfel, se pregăteşte demult.
Precum şi se cuvine în cadrul unei campanii electorale, liderul PCRM, Vladimir Voronin, i-a nominalizat pe oponenţii principali. Totodată, a făcut aluzia că nu cu toţi trebuie să te cerţi, căci s-ar putea să ai nevoie şi de parteneri după alegeri. La congres au „încasat-o” toate partidele principale de „orientare democratică”, Voronin i-a criticat în lung şi-n lat pe democraţii şi liberalii de toate culorile. Singura excepţie a fost Partidul Popular Creştin Democrat şi liderul acestuia, Iurie Roşca, - anticomuniştii cei mai înverşunaţi pînă în anul 2005. De altfel, şi creştin-democraţii le răspund acum comuniştilor cu aceeaşi monedă, devenind, după alegerile locale din 2007, partidul cel mai loial autorităţilor. Probabil, se pregătesc şi ei de alegeri…
După ce a dat tonalitatea discuţiilor, liderul comuniştilor moldoveni era convins că va fi sprijinit în dorinţa de a însuşi învăţămintele alegerilor locale din anul trecut şi a nu repeta erorile, în anul viitor. Sprijinul s-a încununat cu un unison deplin la congres, cu adoptarea unanimă a documentelor de program şi alegerea lui Vladimir Voronin preşedinte al partidului, pentru perioada următoare. Votul a fost deschis, comuniştii moldoveni au uitat că pînă şi în perioada sovietică de postrestructurare conducerea era aleasă prin vot secret.
Cursul – întinerirea
Congresul i-a dezamăgit pe cei care aşteptaseră transformări revoluţionare. În linii mari, renovarea programului PCRM are un „caracter redacţional”, şi nu doctrinar. Şi totuşi în partid s-au conturat unele modificări. Nu se poate spune că în PCRM s-ar fi produs o schimbare a generaţiilor, cel puţin, pentru că în fruntea formaţiunii a rămas preşedintele constant de pe parcursul a 15 ani – Vladimir Voronin. Dar statistica delegaţilor congresului şi statistica partidului în ansamblu arată concludent că acest proces a demarat.
În PCRM se crede, pe bună dreptate, că pentru menţinerea puterii şi victoria în alegerile viitoare se impun paşi neordinari. Orice partid şi, mai ales, unul de guvernămînt, este supus erodării. Victoria lui Dorin Chirtoacă la alegerile locale din Chişinău a fost surpriza cea mai neplăcută pentru comunişti. Experţii de partid au analizat multă vreme cauzele acestui fenomen şi au concluzionat că oamenii sînt dornici de schimbări, vor să vadă la putere persoane tinere şi energice. Şi comuniştii au continuat şi mai iute cursul iniţiat de întinerire a partidului.
Aripa tînără, venită la PCRM după accederea acestuia la guvernare, a preluat treptat conducerea partidului în mîînile sale. «Comuniştii tineri» au început să-i elimine treptat de pe poziţiile de lider pe veteranii care au creat partidul şi l-au scos din opoziţia adîncă. Ofensiva reformatorilor comunişti împotriva conservatorilor a pornit la congresul al cincilea şi a continuat la cel de-al şaselea. Rezultatele reformelor în PCRM arată că iniţiatorii lor, al căror lider neformal este considerat consilierul prezidenţial, Mark Tkaciuk, îşi întăresc poziţiile în partid. Şi aceasta dezminte afirmaţiile potrivit cărora aceste poziţii la putere slăbesc, ca urmare, cîţiva „oameni de-ai lui Tkaciuk” şi-au pierdut funcţiile, în ultimele săptămîni.
Un exemplu relevant care arată că linia „tinerilor reformatori” este predominantă în PCRM, a fost renovarea Executivului – organul de lucru al partidului, care ia decizii operative. Din componenţa acestuia au fost excluşi membrii cei mai cunoscuţi ai PCRM – liderul fracţiunii parlamentare, Eugenia Ostapciuc, parlamentarii Iuri Eriomin şi Oleg Mantorov, viceprim-ministrul Victor Stepaniuc. În plus, cel din urmă a rămas să fie doar unul din 125 de membri ai CC al PCRM, dar nu mai este secretar al CC al PCRM. La congresul precedent, Victor Stepaniuc a fost lipsit de funcţia de secretar al CC al PCRM pentru ideologie şi de titlul partinic onorific „micul Lenin”, iar acum funcţiile de secretar au fost desfiinţate complet. Iar locurile din Executiv au fost ocupate în întregime de reprezentanţi ai „aripei tinere”.
Martorii spun că preşedintele fracţiunii parlamentare a PCRM, Eugenia Ostapciuc, pleca după congres din Palatul Republicii ştergîndu-şi lacrimile. Ex-preşedinta Parlamentului, cu bogata sa experienţă de viaţă, îşi da seama, probabil, că a participat pentru ultima dată la congresul partidului drag, căruia îi va rămîne fidelă orice s-ar întîmpla.
Nici Ostapciuc, nici Stepaniuc, nici alţi conservatori nu s-au manifestat în nici un fel la elaborarea şi discutarea noului program al partidului, ei lipsesc din componenţa Executivului PCRM, nu sînt prea mulţi pe lista membrilor CC al PCRM. Mai înainte, observatorii se întrebau care ar fi motivele transferului lui Stepaniuc din Parlament în Guvern, acum aceste întrebări devin şi mai actuale.
Demisie onorabilă
Părea că congresul a răspuns la întrebările care feţe vor fi văzute des în viitor ca să renoveze imaginea Partidului Comuniştilor. Dar peste cîteva zile după congres situaţia s-a încurcat definitiv. Vasile Tarlev, care în ultimii ani a încetat să mai spună că „nimeni nu e veşnic în funcţia lui”, pe neaşteptate şi-a prezentat demisia. Toţi îşi dau seama că această idee (ca şi multe altele) îi venise lui Tarlev la indicaţia directă a Preşedintelui Vladimir Voronin. Şi, precum o făcea mereu timp de şapte ani, el a executat sarcina necondiţionat. Probabil, cea mai dificilă sarcină din perioada mandatului său de premier.
Actuala demisie a fost unică nu numai pentru că a fost executată volens-nolens, ci şi pentru că Guvernul a fost petrecut cu onoare. Unii miniştri au fost decoraţi, alţii şi-au păstrat portofoliile, iar alţii chiar au primit avansarea rîvnită. Adevăratele motive ale acestei demisii enigmatice au rămas în adîncurile PCRM, „decizia personală” a lui Tarlev a fost luată la consiliul partinic-prezidenţial închis, după care i s-a adus la cunoştinţă şi viitorului demis. Timpul şi rezultatele alegerilor din 2009, care au prilejuit această demisie, vor arăta pe cît de justificată a fost această hotărîre.
Deocamdată însă este cert că s-a decis „retragerea” Prim-ministrului Vasile Tarlev, care începuse să concureze real cu Preşedintele Vladimir Voronin în topul popularităţii. În Guvern au apărut feţe noi, inclusiv tinere şi atractive pentru alegători. Mulţi miniştri se pricep să vorbească şi să se prezinte drept reprezentanţi ai puterii, ceea ce, bunăoară, îi lipsea mult lui Veaceslav Iordan, candidat de primar al mun. Chişinău. În premieră, cabinetul va fi condus de o femeie şi mai are în componenţă încă cinci reprezentante ale sexului frumos, un fapt foarte important pentru republică unde femeile participă la alegeri mai activ decît bărbaţii.
Se pare că operaţiunea „demisia Guvernului” este parte din operaţiunea „alegerile – 2009”, dar şi din operaţiunea „succesorul”. Or, odată cu demisia Guvernului, în operaţiunea „succesorul” nu există mai multă certitudine. Partidul Comuniştilor a desfăşurat congresul transparent şi democratic, dar a luat deciziile într-o atmosferă de mare conspiraţie. Şi nimeni nu ştie ce i s-a promis „demisului” Tarlev, care plănuia să-şi comande „costumul prezidenţial”; care argumente l-au influenţat pe spicherul Lupu, rămas mulţumit de „reformarea cosmetică” a PCRM; cu cine încă şeful statului şi anturajul acestuia au mai discutat la tema „succesorului”. Situaţia se va limpezi abia peste un an.
PCRM a desfăşurat congresul „reformator” într-o atmosferă foarte calmă. Liderii lui au fost elevi sîrguincioşi la academiile politice şi şcolile marxist-leniniste. Ei au studiat bine istoria PCUS şi nu au repetat erorile de la congresele al ХХ-lea şi al ХХV-lea, care au dat naştere „şaizeciştilor” şi „restructurării”. Reformele din PCRM s-au dovedit a fi foarte moderate şi au permis evitarea „opiniilor incomode” şi a „dragostei de libertate”.
Noul guvern moldovenesc a fost format după principiul cunoscut – şi lupul sătul, şi oaia întreagă. Principala intrigă a fost dacă în Guvern vor rămîne viceprim-ministrul Victor Stepaniuc şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan. Ei şi-au menţinut portofoliile, păstrînd, astfel, şi echilibrul de interese în interiorul puterii. Preşedintele Vladimir Voronin nu a sacrificat pe cineva dintre membrii principali ai echipei guvernamentale. Vasile Tarlev este singura excepţie. Dar nu încape îndoială că fostul jucător al echipei de fotbal a Guvernului, care purta maioul cu numărul 10, va mai reveni în terenul politic. E prea devreme să-şi pună bocancii de fotbal în cui.
Далее...
