Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr 11 (149), noiembrie 2007
Site-ul: un lux sau o necesitate?
Pentru ce e nevoie de site şi e nevoie oare, în genere? Reprezentanţii multor companii autohtone nu ştiu nici pînă acum răspunsul la această întrebare. Iar acesta este cît se poate de simplu: fireşte, este necesar.
Ce este un site web?
Imaginaţi-vă că aţi inaugurat recent o firmă proprie. Aveţi un personal calificat, un potenţial enorm şi posibilităţi excelente de a vă desfăşura activitatea. Nu v-a rămas să faceţi decît un lucru; este necesar ca despre companie să afle clienţii potenţiali şi e de dorit ca numărul acestora să fie cît mai mare. În cazul de faţă, o soluţie optimă pentru problemă este crearea site-ului propriu care să devină cartea de vizită a afacerii Dvs. pe Internet.
Site-ul web este un manager virtual ideal: nu de alta, dar chiar Dvs. îl creaţi. Datorită paginii electronice de care dispuneţi veţi avea posibilitatea să înregistraţi un progres şi să deveniţi lider (mai ales, dacă concurenţii Dvs. încă nu au perseverat în acest sens). Or, crearea site-ului este un proces complicat, care cere o executare profesionistă, altfel toate riscă să se transforme într-un simplu set de imagini frumoase şi un teanc de coduri de program, care vor zace inutil undeva pe Internet.
Tipurile de site-uri web Înainte de a crea site-ul, trebuie să ştiţi bine pentru ce e nevoie de el şi care sînt funcţiile pe care el trebuie să le posede. În primul rînd, site-ul trebuie să răspundă nevoilor vizitatorului, de asemenea să fie informativ, comod şi să îndeplinească cele mai recente standarde tehnologice.
De exemplu, dacă compania se ocupă de vînzări de mărfuri pe Internet şi presupune utilizarea cardurilor din plastic, o soluţie pentru problemă ar fi obţinerea unui site web denumit „Magazin pe Internet” , care să-i ofere utilizatorului accesul la mărfurile necesare fără să iasă din casă. La moment, în Moldova există cîteva site-uri gata să presteze asemenea servicii, de exemplu, www.eshop.md şi www.goods.md. Primul comercializează utilaj computerizat, al doilea reprezintă un hipermarket.
Tipul de site
„Portal-Internet informaţional” este destinat publicării şi administrării unor volume importante de informaţii pe Internet, bunăoară www.ournet.md. De asemenea, portalul-Internet poate presta diverse servicii, de exemplu www.999.md este un panou de anunţuri virtual, www.play.md – o colecţie de spoturi video pe care le plasează chiar vizitatorii, iar www.infotag.md – site-ul unei agenţii de presă cu ştiri zilnice.
Ultima varietate este „site-ul de Internet corporativ”. Potrivit Alei Radionova, directorul Departamentului soluţii web al companiei „Deeplace”, în Moldova acest tip de site este cel mai solicitat. Un atare site este destinat publicării informaţiei despre companie. De asemenea, el face posibilă rezolvarea unor sarcini de informare a clienţilor acesteia.
Costul site-ului
Cît priveşte costul unui site, preţul va depinde, în primul rînd, de cine se va ocupa de elaborarea site-ului. Dacă apelaţi la ajutorul unui student, gata să plaseze informaţia despre companie pe Internet în schimbul unui onorariu modest, riscaţi să pierdeţi nu numai banii (un atare serviciu costă între 500 şi 1000 de unităţi convenţionale), dar şi comiteţi una din erorile cele mai costisitoare pentru un beneficiar. Căci pentru a crea un site simplu de utilizat şi ieftin în dezvoltare, autorul trebuie să deţină o experienţă mare nu numai în domeniul creării site-urilor, dar şi al deservirii acestora. Această experienţă se acumulează de-a lungul anilor şi nu poate să coste ieftin. Iar în cazul cu studentul Dvs sînteţi cel care îi plăteşte experienţa.
Aşadar, varianta cea mai economicoasă este să vă adresaţi profesioniştilor. Aceştia, înainte să vă ofere soluţia, vor studia multilateral sarcinile trasate, îl vor consulta pe client în probleme de elaborare a resursei de Internet de la început şi pînă la sfîrşit, executînd în paralel tot complexul de lucrări necesare lansării proiectului. De obicei, la companiile specializate de elaborarea site-urilor se ocupă un grup compus din 12-15 persoane, din care fiecare trebuie să fie un adevărat profesionist. La evaluarea proiectului se ia în calcul un spectru vast de lucrări: în primul rînd, elaborarea concepţiei creative şi a sarcinii tehnice, după care elaborarea design-ului resursei web, programarea şi, un aspect foarte important, reglarea dirijării contentului. Exact cea care ulterior îi va permite clientului să întreţină independent resursa web, adică să o suplimenteze informativ. Avantajele pe care i le oferă site-ului acest sistem sînt atît de evidente încît pînă şi beneficiarul cel mai sceptic, după demonstrarea opţiunilor acestui produs de soft, se convinge de necesitatea acestuia. Reţineţi, este puţin probabil să găsiţi vreun student capabil să facă această activitate.
Şi totuşi, orice s-ar spune, poporul cere spectacole. Frecvenţa vizitării site-ului va depinde, în mare parte, de aspectul de design al acestuia. Chiar dacă un site „zugrăvit viu” încă nu înseamnă că este şi bun. Site-ul asemănător cu un pliant poligrafic va arăta care designer l-a realizat şi ce gust are. Dar el nu va prezenta niciodată faţa firmei Dvs. În opinia Xeniei Reabaia, designer web la compania „Deeplace”, un designer bun ia în calcul mereu comoditatea utilizatorului, foloseşte o gamă de culori acceptabilă, ia în considerare specificul proiectului concret, auditoriul viitorului site.
La companiile în care nivelul de deservire a clienţilor corespunde tuturor normelor enumerate mai sus, costul creării unui site corporativ variază de la 5 la 11 mii euro. Totul depinde de circuitul intern, de zona extranet, numărul şi complexitatea modulelor funcţionale.
Înregistrarea site-ului
După ce agentul economic a ales cu tipul site-ului şi compania care îl va elabora, mai rămîne un singur lucru – înregistrarea. Dar şi aici există unele aspecte specifice. În Moldova, de regulă, înregistrarea majorităţii site-urilor se face la „MoldData” – unica organizaţie din republică care oferă adrese de domen în zona MD.
S-ar putea să apară situaţia în care clientul doreşte să cumpere un nume de domen după denumirea firmei sale, dar acesta este ocupat deja. În acest caz, are două soluţii. El poate verifica dacă există un nume disponibil în diverse zone de domen: MD, COM, NET, ORG. Iar dacă domeniul este ocupat în toate zonele, el trebuie să schimbe un simbol din numele lui, pentru că într-o zonă de domen nu pot exista două nume similare, după cum într-un oraş nu pot exista două străzi denumite la fel.
Cum să cîştigăm dintr-un site web?
Dacă după citirea prezentului articol mai credeţi că dispunerea de un site propriu, realizat calitativ este mai mult un lux decît o necesitate, să ştiţi că după ce site-ul Dvs pe Internet va deveni popular, nu veţi mai lucra Dvs. pentru el, ci el în beneficiul Dvs. Un exemplu în acest sens ar fi site-ul lui Stiv Pavlina (www.stevepavlina.com), care îi aduce deţinătorului său un venit lunar de circa 40 mii de unităţi convenţionale. Şi cum să nu aducă, dacă 175000 de persoane îi accesează zilnic site-ul ca să citească articolele pe care le-a scris autorul. Ziceţi că la noi este imposibil aşa ceva? Greşiţi. De exemplu, site-ul informativ www.infotag.md în cîţiva ani de activitate a fost vizitat de peste 9 mln. de cititori. Simion Ciochină, administratorul de sistem al acestui site, este convins că în secolul tehnologiilor informaţionale, nici o companie care se respectă nu poate exista fără să aibă o pagină pe Internet. Numărul utilizatorilor reţelei globale creşte din minut în minut, deci, numărul vizitatorilor potenţiali anume ai site-ului Dvs. creşte constant.
De asemenea, aţi putea, bunăoară, prin intermediul unei anexe web Google AdSense să plasaţi pe site publicitate tematică. Şi de numărul de persoane care vor vizita zilnic site-ul şi vor lua cunoştinţă de reclama plasată acolo va depinde suma pe care Dvs. o veţi cîştiga pe zi. Practica artă că ea se poate ridica la cîteva mii de unităţi convenţionale pe zi. Şi aceşti bani pot deveni ai Dvs.
2008 - un an de cotitură pentru ramura tutunului
Una din cele mai profitabile ramuri în perioada sovietică, ramura tutunului, acum trece printr-o criză profundă. În acest an, pe lîngă problemele tradiţionale, şi-a spus cuvîntul şi seceta. Despre cum va influenţa aceasta la preţul ţigaretelor, dar şi cum se va dezvolta ramura tutunului mai departe, povesteşte reporterului revistei „B&F-Profit”, Lilia GUREZ, directorul interimar al Agenţiei agro-industriale „Moldova-Tutun”, Petru TĂRÎŢĂ.
„B&F-Profit”: D-le Tărîţă, cum a afectat seceta recolta de tutun din anul curent?
P.T.: În 2007, cultivatorii de tutun au dorit să majoreze suprafeţele plantate şi au însămînţat cu răsad timpuriu sere pentru cca 4 mii ha. La început se planifica obţinerea unei recolte globale de cca 6 mii tone de frunze uscate, dar îngheţurile din primăvara curentă au reţinut plantarea în cîmp a răsadului, iar seceta îndelungată nu a permis cultivatorilor de tutun să planteze întreaga cantitate de răsad. În consecinţă, au fost plantate cu tutun numai 3,1 mii ha, cu 300 ha mai puţin decît în 2006. Seceta a reţinut dezvoltarea plantelor o perioadă îndelungată, astfel încît recolta de frunze de tutun în primele 3 reprize a fost de cca 40% faţă de 70% în anii favorabili. La moment, sînt recoltate cca 20 mii tone frunze verzi, sau 55% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Se aşteaptă o recoltă globală de cca 3 mii t, cu cca 2 mii tone mai puţin decît în anul trecut.
„B&F-Profit”: În anul curent, au crescut preţurile de achiziţie a tutunului. Cum se explică acest lucru?
P.T.: Întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului au acordat cultivatorilor de tutun avansuri la nivel de 30-40% din costul producţiei contractate. Suma acestor avansuri în total constituie cca 12-14 mln. lei, inclusiv SA „Tutun-CTC” – 6 mln. lei. În scopul compensări parţiale a pierderilor de roadă în urma calamităţilor naturale, întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului au oferit şi nişte preţuri de achiziţie mai avantajoase decît în anii precedenţi, cu 30-40% mai mari decît în 2006. Astfel frunzele verzi au fost achiziţionate cu cca 1,4 lei/ kg, cele uscate – cu 14,85- 20,5 lei/kg. Preţurile oferite permit cultivatorilor de tutun să obţină la hectar cîte 27,0 – 43,0 mii lei dacă au recoltat 1,5 – 2,5 t frunze uscate la hectar. În acelaşi timp, cultivatorii de tutun care au obţinut recolte mai modeste vor avea venituri de numai 3,3 – 13,5 mii lei la hectar.
„B&F-Profit”: Cum va afecta recolta mică de tutun industria producătoare de ţigarete?
P.T.: Reducerea suprafeţelor şi a volumelor de producere a tutunului va afecta considerabil întreprinderile din industria tutunului. Capacităţile de producere ale fabricilor de fermentare, fiind de cca 81 mii tone tutun fermentat, sînt utilizate la nivel de 8-10%. De cca 4-5 ani nu activează fabricile de fermentare a tutunului din Floreşti, Făleşti, Orhei şi Cupcini, iar cele din Drochia, Şoldăneşti şi Ciadîr-Lunga prelucrează producţie de numai 1,2-0,5 mii tone. Cu părere de rău, din cauza reducerii volumelor de producere a tutunului, în anul curent va suferi şi SA „Tutun-CTC”, cel mai mare producător de ţigarte şi unul din cei mai mari contribuabili. În anul curent „Tutun-CTC” preconizează să producă 5,2 mld buc. ţigarete, volum ce depăşeşte nuvelul din anul precedent. Stocurile de materie primă sînt destule pentru aceasta. „Tutun-CTC” anual are nevoie de cca 3,5 mii tone de tutun autohton, inclusiv pentru export 0,5-0,7 mii t. Pe lîngă aceasta, anual importă cca 1,5 – 2,0 mii t tutun aromat de tip „Virginia”, care este şi de o calitate mai superioară. Din roada anului curent, avînd contractate 3,2 mii tone, SA „Tutun-CTC” preconizează să achiziţioneze doar 1,2 – 1,5 mii tone. În cazul dat întreprinderea va fi nevoită să importe mai mult tutun pentru asigurarea producerii a 5 mlrd. ţigarete în 2008.
„B&F-Profit”: Preţul ţigaretelor va creşte? Cîte ţigarete fumează anual moldovenii? Care este cota celor de producţie autohtonă?
P.T.: Majorarea preţului de achiziţionare a tutunului autohton, tendinţa partenerilor de a majora preţul la tutunul de import livrat pentru necesităţile „Tutun-CTC” va conduce la supracheltuieli şi respectiv la majorarea preţului de cost a ţigaretelor autohtone. Deşi Combinatul nu planifică să majoreze preţurile la producţia sa, acestea vor creşte în 2008 cu cca 10% datorită modificărilor efectuate în Codul Fiscal şi aplicarea cotei accizei la ţigaretele cu filtru autohtone şi de import din preţul maxim de vînzare cu amănuntul în loc de preţul declarat în vamă, sau de producătorul autohton. Anual, moldovenii fumează cam 5,5 mlrd buc. ţigarete. Cota ţigaretelor autohtone constituie cca 48-50% şi în fiecare an se reduce din cauza importului masiv de ţigarete.
„B&F-Profit”: Moldova exportă tutun? Cui şi în ce cantităţi?
P.T.: Tutunul moldovenesc a devenit mai solicitat pe piaţa internă şi externă, inclusiv de către companiile transnaţionale cu renume (BAT, JTI, Philip Morris) şi de alte fabrici de ţigarete din Ucraina, Rusia, Bielarus. Volumele solicitate sînt la nivel de cca 12-14 mii tone, inclusiv la export - 8,5-10,5 mii tone. Totodată, au crescut cerinţele faţă de calitatea tutunului autohton. În anul curent s-a exportat tutun în volum de 4,1 mii tone în valoare de $7,1 mln. Cel mai mult s-a exportat în Rusia (39%), Ucraina (26%), Slovacia (16%). De menţionat, că exportul tutunului în Belarus a crescut de 2,6 ori, faţă de 8 luni ale lui 2006. Totodată, s-a redus esenţial exportul tutunului în România, constituind doar 39,3 la sută faţă de anul precedent (67 tone faţă de 171 tone).
„B&F-Profit”: Ce face statul pentru a stimula dezvoltarea ramurii?
P.T.: În 2001 a fost adoptată Legea cu privire la tutun şi produsele din tutun, iar în 2003 Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a ramurii tutunului în anii 2003-2010. Începînd cu anul trecut cultivatorilor de tutun le sînt acordate subvenţii. În 2007 au fost alocaţi 3 mln. lei, cu 1 mln. lei mai mult decît în 2006. Conducerea ţării preconizează să menţină şi, după caz, să majoreze sumele alocaţiilor în ramură. În scopul protejării producătorului autohton au fost adoptate unele acte legislative şi normative, ce ţin de modificarea cotei accizei la ţigaretele cu filtru din preţul maxim de vînzare cu amănuntul în locul celui declarat în vamă, ce va conduce la reducerea diferenţei poverii fiscale precum şi de stabilire a unor condiţii de licenţiere şi majorare a taxei de licenţă.
„B&F-Profit”: Care sînt tendinţele în domeniu? Avem producători de tutun-model?
P.T.: Moldova cultivă tutun de cca 3 secole. O dezvoltare mai considerabilă a ramurii s-a simţit în anii 80 ai secolului trecut. Tutunul, ocupînd cca 4% din suprafeţele însămînţate, permitea obţinerea unor recolte de peste 100 mii tone şi venituri de la comercializarea acestuia la nivel de 20% din veniturile totale, asigurînd cultivatorii de tutun cu venituri considerabile şi o rentabilitate de cca 60-70%. Tutunul şi în prezent poate întruni aceste calităţi. La obţinerea unor recolte înalte şi stabile el aduce venituri sporite cultivatorilor, precum şi defalcări majore în bugetele de toate nivelurile de cca 150-180 mln lei. Luînd în consideraţie deficitul braţelor de muncă, întreprinderile din domeniu pun accentul pe elaborarea unor tehnologii şi procedee destinate reducerii cheltuielilor şi sporirii productivităţii muncii. SA „Tutun-CTC” a elaborat o nouă tehnologie de înşirare a frunzelor de tutun, negociază cu partenerii din alte ţări procurarea unor combine de recoltare a frunzelor de tutun şi alt utilaj în domeniu şi crearea pe baza filialei sale din Glodeni a unei produceri-model de cultivare şi prelucrare postrecoltare a tutunului, inclusiv şi producerea tutunului propriu pe suprafeţe arendate de cca 100 hecatre.
„B&F-Profit”: Cîţi producători de tutun avem în ţară? Ce soiuri cultivă aceştia?
P.T.: În anul curent, de cultivarea tutunului s-au ocupat cca 150 gospodării agricole, 11 firme (SRL) şi peste 512 persoane fizice din 25 raioane şi UTA Găgăuzia. Numărul persoanelor fizice, care se ocupă în anul curent cu producerea tutunului, a sporit considerabil comparativ cu anul precedent - cu cca 425 persoane. Pe o suprafaţă de cca 70% se cultivă tutun de soiul „Moldavschii 456”, pe alte 20 % soiul „Iubileinîi M” şi 10% de tipul „Virginia” şi „Burley”. În anul 2007, SA „Tutun-CTC” a cultivat pe o suprafaţă de 140 ha soiul „Virginia NC-100” şi pe o suprafaţă de 40 ha hibridul de tip „Burley HB-40P”.
„B&F-Profit”: Care sînt investiţiile în ramura dată după 1990?
P.T.: În conformitate cu programele de dezvoltare şi revitalizare a ramurii tutunului în anii 1998-2003 şi 2003-2010 în ramură erau necesare investiţii în mărime de cca 500-600 mln lei. Au fost construite complexe de prelucrare post-recoltare, fermentare şi manipulare a tutunului de către firme private ca SRL „Parşe Tutun”, SRL „Rogress”, SRL „Unicaps”, SRL „Pasinfo Grup” etc. Pe parcursul anilor 90 investiţiile în ramură au fost neesenţiale. În întreprinderile din industria tutunului, în capitalul social al căruia statul deţine peste 90% din acţiuni, investiţii practic nu s-au făcut. SA „Tutun-CTC ” a instalat o linie nouă de producere a ţigaretelor, în sumă de 4,1 mln. euro şi o linie de producere a amestecului de tutun în sumă de 4,6 mln. euro. Liniile nominalizate dau posibilitate de a produce ţigarete conform standardelor internaţionale.
„B&F-Profit”: Ce planuri pentru 2008 se fac în domeniu?
P.T.: Pentru anul 2008, planificăm dublarea suprafeţelor plantate cu tutun (6,2 mii ha faţă de 3,1 mii ha în a. 2007) şi obţinerea unei recolte globale de cca 10,2 mii tone frunze uscate de tutun. La extinderea suprafeţelor şi sporirea recoltei de tutun îşi vor aduce contribuţia şi întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a tutunului care tind începînd cu anul viitor să arendeze cca 500 ha terenuri şi să producă tutun propriu în volum de 825 tone. Deoarece ne confruntăm cu deficit de braţe de muncă, în ramura tutunului se prevede introducerea tehnologiilor moderne mecanizate pentru creşterea răsadului, culesul, înşiratul frunzelor de tutun proaspăt recoltate şi uscarea lor, care va conduce la reducerea cheltuielilor de muncă de cca 5-8 ori. Anul 2008 poate fi anul de cotitură în revitalizarea ramurii tutunului. Atingerea scopurilor preconizate va conduce la obţinerea unor venituri de cca 600-800 mln lei şi a unor defalcări în bugetele de toate nivelele de 150-180 mln lei, ne va da posibilitate să asigurăm întreprinderile din industria tutunului cu materie primă, să menţinem piaţa de desfacere a producţiei autohtone.
Далее...Rating-ul siguranţei băncilor după primele nouă luni 2007
În pofida sezonului vacanţelor, în care se atestă o înmărmurire a mediului de afaceri, în vara acestui an, băncile nu au avut de lucru mai puţin. Ele s-au reorientat spre colaborarea cu populaţia muncitoare, care de mai mulţi ani rămîne vaca de muls pentru toată economia republicii. Într-un an, numărul sistemelor utilizate de transfer rapid a crescut cu o treime, pînă la 21. Muncitorii moldoveni de peste hotare trimit bani mulţi şi, ca şi mai înainte, nu întotdeauna pe căi oficialel. Dar tot mai mulţi nu economisesc pe seama unor lucruri mărunte, ci preferă siguranţa şi legitimitatea aducerii banilor cîştigaţi. Pentru cei care au ales a doua cale, alegerea băncii şi siguranţa acesteia rămîn a fi un factor important.
În pofida sezonului vacanţelor, în care se atestă o înmărmurire a mediului de afaceri, în vara acestui an, băncile nu au avut de lucru mai puţin. Ele s-au reorientat spre colaborarea cu populaţia muncitoare, care de mai mulţi ani rămîne vaca de muls pentru toată economia republicii. Într-un an, numărul sistemelor utilizate de transfer rapid a crescut cu o treime, pînă la 21. Muncitorii moldoveni de peste hotare trimit bani mulţi şi, ca şi mai înainte, nu întotdeauna pe căi oficialel. Dar tot mai mulţi nu economisesc pe seama unor lucruri mărunte, ci preferă siguranţa şi legitimitatea aducerii banilor cîştigaţi. Pentru cei care au ales a doua cale, alegerea băncii şi siguranţa acesteia rămîn a fi un factor important.
Băncile au trebuit să muncească bine ca să treacă la venituri 1,2 mlrd. lei (creşterea banilor în circulaţie în ianuarie-septembrie a alcătuit 25,4%), care le-a jucat festa indicatorilor macroeconomici, cînd pe fundalul aprecierii leului creştea inflaţia. Aceasta s-a produs ca rezultat al expansiunii intrărilor din exterior, inclusiv de la marii donatori. Inflaţia a fost impulsionată prin cursul tot mai slab al dolarului şi creşterea preţurilor la mărfurile şi materiile prime importate.
Arderea lentă a indicatorului inflaţiei a fost susţinută şi de băncile înşişi, care au mers în mase, oferind credite mari şi mici. Ca urmare, de la începutul anului, portofoliul lor de credite a crescut cu 34%, pînă la 17,55 mlrd. lei, iar din septembrie 2006 – cu tocmai 50,6%.
Dinamica depozitelor atrase cam rămînea în urmă (la persoanele fizice creşterea a fost de 27%, la cele juridice - de 39%). În total, s-au acumulat depozite în valoare de 22,32 mlrd. lei. Decalajul dintre valoarea mijloacelor atrase şi cea a împrumuturilor acordate deocamdată nu este critică (4,7 mlrd.), dar numai deocamdată. Cel puţin, băncile mai au o rezervă triplă de rezistenţă la normativul suficienţei capitalului ponderat la risc. Scăderea acestuia cu un punct procentual de la începutul anului poate fi considerată o corectare legată de excedentul de mijloace lichide.
În ultimele trei luni, cele mai multe credite au acordat: Moldindconbank (358,22 mln. lei), Moldova-Agroindbank (335,67 mln.) şi, un fapt surprinzător pentru unii, - Eximbank (334,06 mln.). Cea din urmă bancă este lider şi după creşterea relativă a portofoliului de credite, de 27%, fiind urmată de BCR Chişinău (+23%) şi Energbank (21%). Unibank s-a dovedit a fi singura bancă pe sistem care a declarat reducerea acestui indicator (-43,3 mln. lei). Motivul cel mai probabil este pregătirea băncii pentru transmiterea către un alt proprietar care, după cîteva tendere, a devenit compania austriacă “Viena Capital Partners”. Surprinzător, dar banca nu numai că nu a acordat bani, dar se pare că nici nu a acceptat – diminuarea la portofoliul de depozite a fost de 128,08 mln. lei (-38,1%), deşi nu e exclus că clienţii mari, auzind despre schimbarea proprietarului, au preferat să schimbe banca. Ca rezultat, activele Unibank-ului sau redus cu 6,9%, pînă la 508,88 mln. lei, dar din punctul de vedere al siguranţei şi posibilităţii de rambursare a mijloacelor către clienţi, indicatorii băncii s-au dovedit a fi bine echilibraţi.
În raport cu activele, cele mai multe credite le are Comerţank, cota lor constituie 69%. Ceva mai puţine au BCR Chişinău şi M-Agroindbank - cîte 65%. Nu au fost realizate pe deplin posibilităţile de vînzare a împrumuturilor la Banca Socială şi Banca de Economii, la care cota portofoliului de credite în active alcătuieşte 54% şi 39%, respectiv. Un fapt interesant este că la Banca de Economii raportul dintre depozite şi active este de 83%, adică posibilitatea de creditare este bazată, în principal, pe mijloacele atrase.
În iulie-septembrie, cele mai multe angajamente de depozite suplimentare le-au acumulat M-Agroindbank (729,8 mln.) şi Eximbank (517,7 mln.), cele mai puţine - Banca de Economii şi Unibank, care au izbutit să reducă valoarea angajamentelor lor cu 58,9 mln. şi 43,1 mln., respectiv. Fireşte, ultimele cifre sînt incomparabile cu valoarea activelor acestor bănci, prima are un capital mult mai mare. Dar, oricum, reducerea angajamentelor are un impact benefic asupra indicatorilor calitativi ai acestor instituţii. Pentru Banca de Economii, care în curînd va avea de parcurs procedura de privatizare completă, acest fapt este deosebit de important. Or, despre acţiunea preconizată se va putea spune cu greu că este una în toată legea, întrucît în final ar putea deveni proprietar guvernul altei ţări, bunăoară, al Rusiei. Aceasta se poate produce prin intermediul Vneştorgbank-ului, care şi-a anunţat primul pas – înfiinţarea unei reprezentanţe în Moldova.
Banca de Economii este printre trei lideri la creşterea capitalului acţionar. Ea este devansată doar de M-Agroindbank şi Victoriabank, pentru ale căror acţiuni se duce demult un război intern cumplit.
În termeni relativi, şi-a crescut apreciabil capitalul Fincombank (+8,54%). După cunosuctele evenimente cu schimbarea proprietarului, situaţia la instituţie se îmbunătăţeşte treptat, deşi coeficientul lichidităţii pe termen lung rămîne la limita fol-ului.
Singura bancă din sistem care şi-a redus capitalizarea este Investprivatbank – într-un trimestru, capitalul ei acţionar s-a diminuat cu 3,2 mln. lei (-2,8%), dar abia de va fi în măsură să influenţeze serios imaginea instituţiei.
Lichiditatea s-a redus la Banca de Economii, Comerţbank, Universalbank şi BCR Chişinău, şi a crescut la Banca Socială, M-Agroindbank, Eximbank. Succese deosebite la acest capitol le are Banca Socială – în trei luni, lichiditatea a crescut cu 43,3%, iar de la începutul anului – cu 79%(!). Acum, se pare că e tocmai momentul ca banca să investească în fonduri fixe, bunăoară, într-un oficiu central nou. Cu toate acestea, banca a reuşit să pună de o parte o sumă bună din beneficiu (faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut +31,8%).
Se pare că acţionarii băncii s-au plictisit să aştepte şi să facă investiţii în dezvoltare în fiecare an. Probabil, ei cred că acum instituţiile lor au ajuns la un randament maxim. S-ar putea să fie aşa. Dar există şi bănci la care beneficiul este incomparabil mai mare decît succesele, bunăoară, Unibank are o creştere anuală de 1,4 mii % (17 mln. lei).
Cele mai mari venituri au înregistrat M-Agroindbank (183,9 mln. lei), Banca de Economii (132, 1 mln. lei) şi Victoriabank (131,53 mln.). Singura cu rezultat negative a fost Universalbank (-5,4 mln.).
În ultimul trimestru, judecînd după extinderea cotei de piaţă, cele mai active au devenit Moldindconbank, Eximbank. Cota lor de piaţă la active a crescut cu 0,6 şi 1,0 puncte procentuale, pînă la 11,2% şi 8,1%, respectiv. În final, detaşarea grupului de patru lideri de grupul principal creşte. Tricoul galben îl au M-Agroindbank (21% din piaţă), urmată de Banca de Economii, Victoriabank şi Moldindconbank. Acestui grup îi revin în total circa 60% din piaţă.
Ratingul băncilor care a fost prezentat exprimă opinia redacţiei revistei B&F-Profit despre capacitatea managementului băncilor de a atrage şi gestiona eficient resursele băncii, de a le plasa sigur, respectînd lichiditatea înaltă, obţinînd, în acelaşi timp, o rentabilitate maximă. Această capacitate ţine seama de posibilităţile băncii de a onora angajamentele faţă de clienţi şi acţionari în caz de forţă majoră. Ratingul bancar nu constituie o recomandare pentru începerea sau sistarea cooperării cu o bancă sau alta, precum nici nu constituie o opinie despre preţul de piaţă al acţiunilor băncii. Ratingul se bazează pe dările de seamă ale băncilor, accesibile pentru opinia publică. Redacţia revistei B&F-Profit vă rezervă dreptul de a modifica datele ratingului în funcţie de parvenirea unor noi informaţii.
Calculul poporului
În Moldova, îţi este groază să mergi la piaţă, fără să mai vorbim de magazine. În pofida „aprecierii” monedei naţionale în raport cu dolarul SUA, preţurile la produsele alimentare nu se micşorează, ci cresc vertiginos. Totodată, Biroul Naţional de Statistică afirmă că în septembrie, rata inflaţiei a constituit doar 1,6%, iar de la începutul anului – 9%.
„B&Ф-Profit” a mai scris despre metodologia de calculare a inflaţiei în Moldova, a solicitat interviu specialiştilor de referinţă de la Biroul Naţional de Statistică, a lansat prognoze proprii asupra indicelui lunar al preţurilor de consum. Dar problema rămîne nerezolvată. Nu numai consumatorul de rînd, dar şi mulţi specialişti pun la îndoială obiectivismul calculelor instituţiei specializate. Mai ales că, în ultimul timp, datele despre inflaţie se fac publice nu precum s-a plănuit, pînă la data de 10 a fiecărei luni, ci cu cîteva zile mai tîrziu, după ce se coordonează şi se aprobă „la nivelul de vîrf”.
Să le prezinţi pe cele dorite drept o realitate nu este metoda tocmai cea mai bună de combatere a problemelor. Fireşte, este plăcut să raportezi în faţa donatorilor externi că în Moldova situaţia macroeconomică se îmbunătăţeşte, leul se întăreşte, nivelul de trai creşte, dar cuvintele nu le ungi pe pîine. Este suficient să intri în magazinul apropiat şi te asigură cu ochii proprii că nu numai că am ajuns Europa din urmă, ci chiar am devansat-o, dar este adevărat că deocamdată doar la preţuri.
Redacţia a hotărît să nu ascundă cu frică capul după cifrele favorabile, ci să calculeze cu forţe proprii indicele lunar al preţurilor de consum. desigur, nu dispunem de statul de specialişti ca la Biroul Naţional de Statistică, dar ne angajăm să monitorizăm oscilaţiile preţurilor la mărfurile principale şi să calculăm propria rată a inflaţiei.
Vom adopta ca punct de plecare preţurile minime la produsele alimentare din Piaţa Centrală a Chişinăului şi din magazinele nu prea scumpe. Dintre mărfurile nealimentare, vom monitoriza preţurile la produsele petroliere la staţiile PECO din capitală. Tarifele la servicii sînt în văzul tuturor.
În numărul din noiembrie, pur şi simplu, publicăm preţurile din octombrie la mărfurile selectate.
De exemplu, punctul de plecare pentru pîine va fi 2,89 lei. Cît costă o pîine albă rotundă de popularitate maximă cu masa de 680 g şi pine integrală “Snop”, sau 2,4 lei – franzela “Orăşenească” de 400 g de la Întreprinderea de Stat “Franzeluţa”. Fireşte, ne-am fi putut opri la pîinea cea mai ieftină, “De Chişinău”, de 1,9 lei, şi franzela de 1,75, dar preţurile la acestea sînt vizibil subestimate şi se menţin artificial. Această pine se trimite, practic, în totalitate instituţiilor bugetare (internate, case de copii, aziluri pentru bătrîni, închisori) şi practic nu se găseşte în vînzare liberă.
Pastele făinoase de asemenea sînt cele mai solicitate de la “Franzeluţa”. Cele mai ieftine au costat în octombrie 9,5 lei pe 1 kg.
Uleiul de floarea-soarelui vîndut în vrac în piaţă s-a scumpit în luna octombrie de la 10 pînă la 20 lei per litru. Comparînd preţurile din octombrie cu cele din luna următoare, redacţia va publica, în luna decembrie, inflaţia din noiembrie. În cazul în care experimentul va suscita interesul cititorilor, sîntem dispuşi să ne efectuăm calculele lunar şi să le comparăm cu cele oficiale. Şi, poate atunci vom afla evoluţiile reale.
Buget de „consum”, sau Ce stă la baza creşterii bugetului de stat?
Recent, parlamentul a votat în prima şi în a doua lectură legea bugetului de stat pentru anul viitor. după cum şi era de aşteptat, bugetul a crescut considerabil (cu 2,6 mlrd. lei la venituri şi cu 2,75 mlrd. lei la cheltuieli), dar ca şi în anii precedenţi principalul document economic al anului nu reflectă acea creştere economică despre care se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani. din contra, bugetul „se sprijină” tot mai mult pe importuri, pe taxele şi impozitele percepute de vamă.
Din punctul de vedere al cifrelor, creşterea bugetară este incontestabilă. Dacă acum un an veniturile bugetare preconizate pentru 2007 alcătuiau 12,058 mlrd. lei, apoi cele preconizate pentru 2008 se cifrează la 14,658 mlrd. lei. O analiză a proiectului Legii bugetului pentru 2008 ne arată că nici măcar a zecea parte din această sumă nu provine din creştere economică. Astfel, cea mai mare parte a acestei creşteri revine TVA aplicate la import. Dacă acum un an Guvernul prognoza că în 2007 va obţine TVA în valoare totală de 6,9 mlrd. lei (inclusiv de la import – 5,8 mlrd. lei), apoi pentru 2008 suma a crescut deja pînă la 8,8 mlrd. lei (!), dintre care TVA la importuri va fi de 7,3 mlrd. lei (!). Adică, acea creştere bugetară cu care se mîndreşte guvernarea va fi asigurată în proporţie de 1,5 mlrd. lei doar de TVA la import. Evident, ca şi în acest an, în 2008 se va pune accentul pe importuri, iar deficitul enorm al balanţei comerciale externe (care, mai mult ca sigur, în 2008 va depăşi $2 mlrd.) din nou va trebui acoperit în mare parte în contul banilor gasterbaiterilor moldoveni.
O altă sursă a creşterii bugetare despre care vorbeşte guvernarea vor fi granturile externe, care în prognoza pentru 2007 erau evaluate la 861 mln. lei, iar în 2008 se aşteaptă că vor constitui 1,175 mlrd. lei. Aceste cifre arată că alte 300 mln. lei vor veni în buget cu totul din alte surse decît din creştere economică reală.
Bani în plus în bugetul pentru 2008 vor da alte taxe şi impozite percepute de vamă. Spre exemplu, de pe urma aplicării taxei vamale în 2007 se aşteaptă colectarea a 490 mln. lei, apoi în 2008 – deja 640 mln. lei. Un alt exemplu este taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, care pentru 2007 a fost evaluată la 184 mln. lei, iar în 2008 – la 211,6 mln. lei. Adică, peste 187 mln. lei suplimentar la buget vor da numai aceste două taxe.
Vama va aduce venituri în plus şi de pe urma aplicării unor accize. Astfel, accizele la bere vor aduce în buget 199 mln. lei (în 2007 - 116,6 mln. lei); la produse din tutun – 83 mln. lei (73 mln. lei în 2007); la autoturisme – 449,8 mln. lei (340,3 mln. lei în 2007). Accizele la benzină şi motorină vor fi la acelaşi nivel ca şi în 2007 - 467,5 mln. lei.
Apropo, analiza capitolului „accize” scoate în evidenţă un lucru destul de interesant – accizele la material vinicol, vinuri, rachiu, lichioruri, divinuri şi alte băuturi spirtoase vor fi cu mult mai mici decît în 2007. Astfel, Guvernul a calculat că va obţine sub formă de accize la material vinicol – 4,1 mln. lei (pe cînd în 2007 prognoza a fost de 21,5 mln. lei); la rachiu, lichioruri, divinuri şi alte băuturi spirtoase – 199 mln. lei (217,1 mln. lei); la vinuri - 30 mln. lei (74,3 mln. lei). Aceasta este o dovadă că Guvernul nu prea crede în reluarea exportului de vinuri şi material vinicol sau, cel puţin, nu mizează că va obţine venituri importante în buget în acest sens.
Bugetul va creşte şi de pe urma aplicării taxelor rutiere – 96,1 mln. lei (87,7 mln. lei în 2007); taxei de licenţă – 107,8 mln. lei (67,4 mln. lei); taxei de timbru – 10,5 mln. lei (5 mln. lei), dar şi de pe urma majorării veniturilor de la dobînzile la creditele acordate de la bugetul de stat – 32 mln. lei (22 mln. lei); de la dobînzile aferente soldurilor mijloacelor băneşti la conturile bancare ale trezoreriei de stat – 20 mln. lei (3 mln. lei); de la dobînzile de la depunerea mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare – 15 mln. lei.
Interesant şi straniu totodată este cum Guvernul intenţionează să obţină circa 321 mln. lei suplimentar – din taxe şi plăţi administrative. În 2008 acestea vor constitui 512 mln. lei, pe cînd în 2007 au fost calculate doar la nivelul de 191,1 mln. lei. Aceasta nu prea se încadrează în declaraţiile guvernării despre debirocratizarea economiei, reducerea numărului de taxe şi a cuantumului lor. La acelaşi capitol se înscriu şi 957,2 mln. lei pe care bugetul le va obţine din „veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice”. Despre ce venituri este vorba, nu e clar. Dar nu este exclus că e vorba de mijloace pe care instituţiile publice le vor obţine din prestarea anumitor servicii, inclusiv agenţilor economici. Apropo, în bugetul pentru 2007 asemenea venituri nu au existat sau cel puţin nu au fost indicate în sinteza la proiectul bugetului prezentat deputaţilor.
Bugetul-2008 nu numai că nu reflectă o creştere economică, ci, la unele capitole - chiar o descreştere. Astfel, dividendele aferente cotei de participare a statutului în societăţi pe acţiuni se vor reduce în 2008 cu 54,2 mln. lei – de la 186,2 mln. lei în 2007 pînă la 132 mln. lei în anul viitor. De asemenea, se vor înregistra pierderi bugetare de pe urma implementării iniţiativei prezidenţiale de stabilire a cotei 0 la impozitul pe venitul reinvestit. Dacă în 2007 statul a prognozat că va obţine de pe urma colectării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător 411,2 mln. lei, apoi în 2008 – doar 193 mln. lei. Însă, aceste pierderi ar putea fi compensate de pe urma implementării altei iniţiative prezidenţiale – legalizarea capitalului, care se aşteaptă că va aduce în anul viitor 295 mln. lei.
Cheltuielile bugetare în 2008 vor constitui 14,881 mlrd. lei (pe cînd în 2007 au fost de 12,131 mln. lei). Cele mai mari cheltuieli vor fi făcute pentru ocrotirea sănătăţii – 2,082 mlrd. lei (în 2007 - 1,741 mlrd. lei) şi pentru învăţămînt – 1,579 mlrd. lei (în 2007 - 1,389 mlrd. lei). Aceasta confirmă într-un fel declaraţiile guvernării despre tenta socială a bugetului. Totodată, cheltuieli importante vor fi făcute şi pentru întreţinerea şi asigurarea activităţii Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei, altor servicii de stat cu destinaţie generală - 1,017 mlrd. lei (866,7 mln. lei în 2007); menţinerea ordinii publice şi securitate naţională – 981, 5 mln. lei (968,5 mln. lei); serviciul datoriei de stat – 652,6 mln. lei (586,7 mln. lei); transferuri la bugetele locale – 2,721 mlrd. lei (1,752 mlrd. lei) etc.
Inflaţia prognozată pentru 2008 este de 9,3%, iar cursul de schimb al monedei naţionale, estimat de MEC pentru finele anului viitor, - 12,1 lei pentru $1.
În 2008 deficitul bugetar va fi de 223,7 mln. lei, pe cînd pentru 2007 a fost calculat la nivelul de 72,9 mln. lei.
În linii mari, despre proiectul bugetului de stat pentru anul 2008 se poate de spus că din punct de vedere tehnic acesta a fost elaborat perfect. După cum au menţionat unii deputaţi din opoziţie „acesta este un perfect document contabil, care indică veniturile şi cheltuielile”. Totodată, aceeaşi deputaţi au atras atenţie că în buget nu se vede creşterea economică, nu se văd tendinţe în dezvoltarea economiei naţionale, viziuni şi strategii ale Guvernului. Şi acest punct de vedere al opoziţiei are dreptul la viaţă.
Într-adevăr, după cum se vede din cifrele invocate mai sus, Moldova continuă să fie o ţară care depinde totalmente de vamă, iar creşterile bugetului de stat în fiecare an se datorează în special importurilor. Da, desigur, aceasta este bine din punctul de vedere că apar bani suplimentari pentru majorarea salariilor, indexarea pensiilor, majorarea defalcărilor pentru învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii. Dar, în perspectivă, o asemenea abordare ar putea să ne coste scump. În momentul în care vor dispărea posibilităţile de acoperire a deficitului mereu crescînd al comerţului exterior (lucru care se întîmplă din cauza creşterii permanente a importurilor), Moldova ar putea ajunge în pragul defaultului. Este o opinie pe care o împărtăşesc mai mulţi specialişti. Abia atunci se va vedea pe cît de periculos a fost pentru Moldova să aibă mai mulţi ani la rînd bugete bazate pe consum şi în care sectorul de producere şi exporturile au fost practic inexistente.
În 2008 vor creşte practic toţi indicatorii macroeconomici. Astfel, PIB se aşteaptă să crească cu 6% şi să ajungă la nivelul de 56,8 mlrd. lei; producţia industrială va creşte cu 7,5% (în primele nouă luni ale anului curent a crescut doar cu 0,6%, dar MEC crede că pînă la finele anului creşterea va fi de 7%); creşterea în agricultură va fi de 15%; salariul mediu pe economie va creşte cu 23%.
2008 – ANUL ECHILIBRULUI DINTRE IMPORTURI ŞI EXPORTURI
Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului: Anul 2008 va fi anul echilibrului dintre creşterea importurilor şi exporturilor. Considerăm real ca importurile şi exporturile să crească în acelaşi ritm şi se ne bazăm în special pe două argumente: Moldova va primi regimul de comerţ asimetric de la Uniunea Europeană; Moldova va reveni pe pieţele tradiţionale din Est cu mai multe produse importante ca, spre exemplu, vinurile. Importurile masive care se efectuează în republică vor avea influenţe benefice asupra economiei ulterior, deoarece circa 70% dintre ele sînt mărfuri destinate efectuării investiţiilor.
PROIECTUL BUGETULUI REFLECTĂ STAREA DE LUCRURI DIN ECONOMIE
Eugenia OSTAPCIUC, liderul fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor: Cifrele incluse în proiectul bugetului de stat pentru anul viitor sînt reale, minuţios calculate şi reflectă starea de lucruri actuală din economie”. Veniturile bugetului sînt cu 22% mai mari decît cele prevăzute în bugetul de stat pe anul curent. Aceasta ne va permite să direcţionăm circa 2,75 mlrd. lei obţinuţi suplimentar la îmbunătăţirea nivelului de viaţă al cetăţenilor. Acest lucru se va vedea în special în lectura a treia, cînd vom merge cu sume concrete pe capitole concrete. Cele 2,75 mlrd. lei pe care le-am obţinut suplimentar în decurs de doar un an reprezintă echivalentul practic ale unui întreg buget care era pînă în anul 2000.
În 2008 pentru majorarea salariilor vor fi alocaţi peste un miliard de lei. În special vor creşte salariile medicilor, profesorilor. De asemenea, vor fi acordate mijloace suplimentare pentru organizarea odihnei de vară a copiilor, pentru ajutorarea păturilor nevoiaşe etc. În 2008 ca şi în anii precedenţi va continua indexarea pensiilor, a depunerilor populaţiei la „Banca de Economii”.
Circa 130 mln. lei vor fi alocate pentru finanţarea diferitor programe în teritorii, pentru a contribui la dezvoltarea acestora. Investiţiile capitale de stat vor constitui 1,3 mlrd. lei, ceea ce este cu 70% mai mult decît în anul curent. Este foarte important ca resursele bugetare existente să fie gestionate raţional, astfel încît să se vadă mai multe efecte benefice.
Bugetul defavorizează teritoriile conduse de democraţi
BUGETUL DEFAVORIZEAZĂ TERITORIILE CONDUSE DE DEMOCRAŢI
Serafim URECHEAN, liderul Alianţei „Moldova Noastră”: Proiectul Legii bugetului pentru anul viitor favorizează reprezentanţii comuniştilor în teritoriu şi defavorizează teritoriile conduse de democraţi. Spre exemplu, municipiul Bălţi, condus de un reprezentant al comuniştilor, urmează să primească de la buget în 2008 130 mln. lei sau cu peste 20% mai mult decît Chişinăul unde la guvernare sînt democraţii. În acest buget se vede că are loc o centralizare excesivă a banilor, ceea ce face din autorităţile locale ostatici ai autorităţilor centrale. Din peste 143 mlrd. venituri ale bugetului de stat, la centru vor rămîne peste 12 mlrd. lei.
BUGETUL-2008 DEMONSTREAZĂ CĂ MOLDOVA E ŢARĂ BANANIERĂ
Vlad CUBREACOV, liderul fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat: Proiectul bugetului propus de Guvern este o dovadă în plus că Moldova e o ţară bananieră, care trăieşte din banii proveniţi din consum. Circa 92% din veniturile bugetare provin din consum, iar rolul principal în acest sens le revine muncitorilor moldoveni ce lucrează peste hotare şi transferă bani în ţară. Guvernul Tarlev e un Guvern al emigranţilor, care trăieşte din banii trimişi de ei în ţară. Prin emigranţii săi aflaţi la munci peste hotare, Moldova demult e integrată în Europa.
UN BUGET DEPENDENT DE TVA LA IMPORT
Valeriu GUMA, deputat al fracţiunii Partidului Democrat: Bugetul-2008 va fi şi în continuare dependent de TVA încasată la import. Aceasta este o dovadă că din nou vom avea un buget de consum, dar nu unul care ar fi bazat pe creştere economică. Statul nu ştie să obţină profit nici măcar din activitatea întreprinderilor de stat, a căror gestionare lasă mult de dorit.
