Recent, şeful statului a venit cu un şir de iniţiative în vederea depăşirii efectelor crizei, care prevăd schimbări radicale în sistemul fiscal. Astfel, TVA urmează să fie majorată de la 20% la 22%, defalcările de ordin social – reduse cu 5%, iar impozitul pe venit pentru persoanele fizice stabilit la nivel de cotă unică de 15% (în prezent, în Moldova acest impozit are două cote – 7% pentru veniturile de pînă la 25 200 lei şi 18% - pentru restul veniturilor).

Este evident că şeful statului a mizat să obţină venituri suplimentare la buget de pe urma majorării cotei TVA. Or, acesta este impozitul de bază care are un rol decisiv la completarea bugetului. Calculul şefului statului a fost unul corect. Or, datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în primele patru luni ale anului curent, Moldova a exportat producţie în sumă de $372,6 mil. (cu 21,9% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar importul a constituit $1,023 mlrd. (mai puţin cu 38,6%).

În bugetul-2009, TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova este calculată la nivelul de 4,071 mlrd. lei, iar TVA la mărfurile importate – 8,820 mlrd. lei. Adică, în total, TVA urmează să furnizeze ţării sub 13 mlrd. lei, dintre care peste 1,8 mlrd. sînt restituite ulterior agenţilor economici. Reiese că 11 din cele 17 mlrd. lei, prevăzute de buget la capitolul venituri, revin exclusiv TVA. Aceste venituri însă riscă să se diminueze cu circa o treime, dacă, pînă la finele anului, se păstrează tendinţa înregistrată în primele patru luni de diminuare a exporturilor şi, în special, a importurilor. Un calcul brut (care nu este unul oficial), arată că, pînă la finele anului, ponderea TVA în buget ar putea scădea pînă la 7-8 mlrd. lei. Iniţiativa preşedintelui, dacă va fi acceptată, ar ajuta la colectarea suplimentară în buget a 140-160 mil. lei. Nu este o sumă mare, dar, în condiţii de criză, ea nu poate fi neglijată.      

Efectele economice ale acestei iniţiative vor fi, în mare parte, pozitive – statul va cîştiga un ban în plus, iar pentru agenţii economici diferenţa nu va fi mare, căci ei vor include cele 2% suplimentare în costul final al produsului. Efectele sociale însă vor fi negative, deoarece preţurile la unele mărfuri şi servicii vor creşte uşor, iar aceasta va influenţa sporirea inflaţiei.

Iniţiativa prezidenţială privind reducerea contribuţiei de asigurări sociale pentru agenţii economici de la 23% la 18% ar putea conduce la descătuşarea activităţii economice, dar pune în pericol executarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, veniturile calculate ale bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2009 sînt de 7,514 mlrd. lei. Circa 85% dintre acestea (6,42 mlrd. lei) revin contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Ponderea agenţilor economici în această sumă este de circa 4/5, iar a salariaţilor – de circa 1/5. Adică, patronii urmează să plătească ceva mai mult de 5 mlrd. lei. Dacă iniţiativa prezidenţială va deveni lege, bugetul asigurărilor sociale de stat va pierde cam a şasea parte din sumă sau peste 800 mil. lei. Desigur, toate aceste calcule sînt făcute cu o mare doză de aproximaţie, cu atît mai mult cu cît nu se ştie nici măcar dacă bugetul va fi îndeplinit în condiţii de criză la nivelul scontat iniţial. Oricum, aceste calcule ne dau posibilitate să facem unele concluzii. Nu este exclus că Preşedintele a luat în calcul şi altă posibilitate – cu o povară fiscală mai mică, agenţii economici vor fi tentaţi să-şi scoată veniturile la vedere, să nu mai dea bani în plic şi atunci bugetul nu numai că nu va avea de suferit, dar chiar va obţine mai multe mijloace financiare decît se credea iniţial.

Este greu de calculat efectul financiar al iniţiativei privind instituirea cotei unice de 15% pe veniturile persoanelor fizice, dar, la sigur, efectul social va fi unul negativ. Or, în rezultat, se va transfera presiunea fiscală de la persoanele cu venituri mari la cetăţenii săraci. Astfel, pentru peste mai mult de 56% din numărul total al angajaţilor cota unică este majorată de la 7% la 15%. În mod deosebit vor avea de suferit angajaţii din agricultură – peste 80% din numărul total de angajaţi; cei din sectorul educaţiei – 75,5%; din sfera sănătăţii – 62%; din cultură – 86% etc.

În general, introducerea cotei unice la venitul persoanelor fizice este o idee bună, care demult trebuia implementată. Numai că ea nu trebuie corelată cu diminuarea efectelor crizei, ci cu necesitatea de a-i determina pe cetăţeni să-şi scoată veniturile din umbră. Adică, nu cei care plătesc acum mai puţin trebuie ridicaţi aproape la nivelul celor care plătesc mai mult, ci invers – cei care plătesc mai mult trebuie coborîţi la nivelul celor care plătesc mai puţin. O cotă unică de 7% ar fi fost rezonabilă şi ar fi dat efecte benefice imediate. Cu atît mai mult cu cît restul iniţiativelor prezidenţiale nu prevăd înlesniri pentru cetăţeni, ci doar pentru agenţii economici (menţinerea cotei 0 pentru venitul reinvestit, diminuarea defalcărilor în Fondul Social). Şi chiar povara aceleiaşi majorări a TVA pînă la 22%, în final, tot pe umerii cetăţenilor cade.

Recent, şeful statului a venit cu un şir de iniţiative în vederea depăşirii efectelor crizei, care prevăd schimbări radicale în sistemul fiscal. Astfel, TVA urmează să fie majorată de la 20% la 22%, defalcările de ordin social – reduse cu 5%, iar impozitul pe venit pentru persoanele fizice stabilit la nivel de cotă unică de 15% (în prezent, în Moldova acest impozit are două cote – 7% pentru veniturile de pînă la 25 200 lei şi 18% - pentru restul veniturilor).

Este evident că şeful statului a mizat să obţină venituri suplimentare la buget de pe urma majorării cotei TVA. Or, acesta este impozitul de bază care are un rol decisiv la completarea bugetului. Calculul şefului statului a fost unul corect. Or, datele Biroului Naţional de Statistică arată că, în primele patru luni ale anului curent, Moldova a exportat producţie în sumă de $372,6 mil. (cu 21,9% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut), iar importul a constituit $1,023 mlrd. (mai puţin cu 38,6%).

În bugetul-2009, TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova este calculată la nivelul de 4,071 mlrd. lei, iar TVA la mărfurile importate – 8,820 mlrd. lei. Adică, în total, TVA urmează să furnizeze ţării sub 13 mlrd. lei, dintre care peste 1,8 mlrd. sînt restituite ulterior agenţilor economici. Reiese că 11 din cele 17 mlrd. lei, prevăzute de buget la capitolul venituri, revin exclusiv TVA. Aceste venituri însă riscă să se diminueze cu circa o treime, dacă, pînă la finele anului, se păstrează tendinţa înregistrată în primele patru luni de diminuare a exporturilor şi, în special, a importurilor. Un calcul brut (care nu este unul oficial), arată că, pînă la finele anului, ponderea TVA în buget ar putea scădea pînă la 7-8 mlrd. lei. Iniţiativa preşedintelui, dacă va fi acceptată, ar ajuta la colectarea suplimentară în buget a 140-160 mil. lei. Nu este o sumă mare, dar, în condiţii de criză, ea nu poate fi neglijată.     

Efectele economice ale acestei iniţiative vor fi, în mare parte, pozitive – statul va cîştiga un ban în plus, iar pentru agenţii economici diferenţa nu va fi mare, căci ei vor include cele 2% suplimentare în costul final al produsului. Efectele sociale însă vor fi negative, deoarece preţurile la unele mărfuri şi servicii vor creşte uşor, iar aceasta va influenţa sporirea inflaţiei.

Iniţiativa prezidenţială privind reducerea contribuţiei de asigurări sociale pentru agenţii economici de la 23% la 18% ar putea conduce la descătuşarea activităţii economice, dar pune în pericol executarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, veniturile calculate ale bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2009 sînt de 7,514 mlrd. lei. Circa 85% dintre acestea (6,42 mlrd. lei) revin contribuţiilor de asigurări sociale de stat. Ponderea agenţilor economici în această sumă este de circa 4/5, iar a salariaţilor – de circa 1/5. Adică, patronii urmează să plătească ceva mai mult de 5 mlrd. lei. Dacă iniţiativa prezidenţială va deveni lege, bugetul asigurărilor sociale de stat va pierde cam a şasea parte din sumă sau peste 800 mil. lei. Desigur, toate aceste calcule sînt făcute cu o mare doză de aproximaţie, cu atît mai mult cu cît nu se ştie nici măcar dacă bugetul va fi îndeplinit în condiţii de criză la nivelul scontat iniţial. Oricum, aceste calcule ne dau posibilitate să facem unele concluzii. Nu este exclus că Preşedintele a luat în calcul şi altă posibilitate – cu o povară fiscală mai mică, agenţii economici vor fi tentaţi să-şi scoată veniturile la vedere, să nu mai dea bani în plic şi atunci bugetul nu numai că nu va avea de suferit, dar chiar va obţine mai multe mijloace financiare decît se credea iniţial.

Este greu de calculat efectul financiar al iniţiativei privind instituirea cotei unice de 15% pe veniturile persoanelor fizice, dar, la sigur, efectul social va fi unul negativ. Or, în rezultat, se va transfera presiunea fiscală de la persoanele cu venituri mari la cetăţenii săraci. Astfel, pentru peste mai mult de 56% din numărul total al angajaţilor cota unică este majorată de la 7% la 15%. În mod deosebit vor avea de suferit angajaţii din agricultură – peste 80% din numărul total de angajaţi; cei din sectorul educaţiei – 75,5%; din sfera sănătăţii – 62%; din cultură – 86% etc.

În general, introducerea cotei unice la venitul persoanelor fizice este o idee bună, care demult trebuia implementată. Numai că ea nu trebuie corelată cu diminuarea efectelor crizei, ci cu necesitatea de a-i determina pe cetăţeni să-şi scoată veniturile din umbră. Adică, nu cei care plătesc acum mai puţin trebuie ridicaţi aproape la nivelul celor care plătesc mai mult, ci invers – cei care plătesc mai mult trebuie coborîţi la nivelul celor care plătesc mai puţin. O cotă unică de 7% ar fi fost rezonabilă şi ar fi dat efecte benefice imediate. Cu atît mai mult cu cît restul iniţiativelor prezidenţiale nu prevăd înlesniri pentru cetăţeni, ci doar pentru agenţii economici (menţinerea cotei 0 pentru venitul reinvestit, diminuarea defalcărilor în Fondul Social). Şi chiar povara aceleiaşi majorări a TVA pînă la 22%, în final, tot pe umerii cetăţenilor cade.

Un calcul brut arată că, pînă la finele anului, ponderea TVA în bugetul de stat ar putea scădea pînă la 7-8 mlrd. lei. Iniţiativa Preşedintelui, dacă va fi acceptată, ar ajuta la colectarea suplimentară în buget a 140-160 mil. lei.

Instituirea cotei unice de 15% pentru venitul persoanelor fizice va afecta circa 56% din numărul total al angajaţilor din Republica Moldova.