Ce sînt blogurile. Istoria apariţiei.

Zi de zi, tehnologiile evoluează foarte rapid. Oamenii tind să comunice prin orice mijloace, iar nevoia de afirmare şi de popularizare a părerilor proprii devine tot mai acută. Cîţi dintre noi ne-am dorit un jurnal, dar n-aveam timp să ni-l facem, sau cîţi dintre noi şi-au dorit chiar un ziar sau o revistă, dar nu au avut bani? De cîţiva ani încoace (nu putem spune o dată precisă a apariţiei blogurilor) o putem face simplu – deschizîndu-ne un blog.

Un blog (prescurtat de la expresia engleză web log, jurnal pe Internet) este o publicaţie web ce conţine articole periodice sau cu actualizare permanentă, ce au, de obicei,  caracter personal. Ca regulă, actualizarea blogurilor constă nu în modificarea textelor de pînă acum, ci în adăugiri de texte noi, asemenea unui jurnal, toate contribuţiile fiind afişate în ordine cronologică inversă.

Dacă la început blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut unelte (programe şi metode) care să automatizeze acest proces. Utilizarea unui astfel de software bazat pe browser este acum un aspect obişnuit al blogging-ului. Există mai multe platforme pentru bloguri, dintre care amintim: Wordpress (www.wordpress.com – cea mai cunoscută şi folosită platformă de blogging), Blogger (https://www.blogger.com) etc.

Scopul blogurilor variază foarte mult, de la jurnale personale şi pînă la arme publicitare ale partidelor politice, ale insituţiilor mass-media sau ale diferitelor companii comerciale. De asemenea, ele variază şi în funcţie de autor – de la unul singur la o comunitate întreagă. De asemenea, blogurile pot constitui şi o sursă importantă de venituri pentru cei care le administrează prin atragerea de banere şi vinderea spaţiilor publicitare.

Care sînt totuşi diferenţele dintre un blog şi un site? Una din principalele caracteristici e că blogurile oferă posibilitatea de comunicare cu alţi utilizatori în orice moment. Blogurile permit vizitatorilor să lase în urmă (să posteze) comentarii, care sînt şi ele publice, creîndu-se, astfel, o comunitate de cititori concretizată în jurul blogului. Un al doilea moment este faptul că blogurile reprezintă părerea unui individ (sau a unui grup de indivizi), nu este obligatoriu ca aceasta să fie împărtăşită şi de organizaţiile în care aceştia lucrează. De exemplu, poţi să fii preşedintele unei companii prospere, dar să fii interesat de viaţa de pe alte planete – despre aceasta poţi să scrii pe blog. În unele ţări, mulţi jurnalişti îşi creează bloguri pe care îşi publică chiar materiale care nu au trecut aprobarea redactorilor.

Totalitatea blogurilor şi a autorilor de bloguri a fost denumită blogosferă. Pe lîngă aceasta, blogurile constituie una din numeroasele faţete ale fenomenului numit Web 2.0.b.

Zilnic, sînt create mii de bloguri şi chiar preşedinţii unor astfel de ţări, cum ar fi România şi Federaţia Rusă, au apelat la asemenea forme de comunicare.

Blogomania – un nou fenomen în comunicare

Începînd cu anul 2005, în Republica Moldova au început a apărea primele bloguri. Primele încercări de bloguri erau destul de primitive şi erau mai mult personalizate. Odată cu trecerea timpului, a început o adevarătă manie în ceea ce priveşte blogurile. Au început să apară bloguri cu caracter specializat, iar unii politicieni şi oameni de afaceri au apelat la această nouă formă de comunicare. Comunitatea bloggerilor a creat un fenomen nou numit „Blogosfera”. Potrivit lui Valeriu Tihai, administratorul blogului www.blogosfera.md, actualmente în Moldova sînt înregistrate aproximativ 2500 de blogrui, iar numărul acestora sporeşte zilnic. Cu toate acestea, nu se poate numi numărul concret de bloguri moldoveneşti, deoarece mulţi bloggeri îşi încadrează site-urile în alte blogosfere.

Fenomenul blogurilor are priză cel mai mult la tineri. Potrivit unui sondaj realizat de organizatorii concursului „Blogovăţ 2009”, vîrsta medie a bloggerilor este de 21-30 ani, din care 75% dintre ei sînt de gen masculin. De asemenea, cei mai mulţi bloggeri sînt locuitori ai capitalei şi municipiului Bălţi.

Mihai MOSCOVICI, blogger la www.propeople.dk/blog: Evoluţia din ultimul an al blogosferei moldoveneşti s-a manifestat în termeni pozitivi atît cantitativ, cît şi calitativ.

Din punct de vedere cantitativ este remarcabilă apariţia unui număr mare de bloguri noi, astfel încît la ediţia a doua a Festivalului de Bloguri „Blogovăţ 2009” au participat de două ori mai multe bloguri decît în anul precedent. În plus, anii 2007 şi 2008 au marcat „explozia” blogurilor în Republica Moldova. Sondajul Moldova Blogger Survey 2009 atestă că mai mult de 2/3 din blogurile autohtone au fost începute în 2007 (27,52%) şi 2008 (39,6%). Tendinţa de creştere semnificativă a numărului de bloguri moldoveneşti se va păstra şi în anii următori.

Cu toate acestea, principala problemă a blogosferei moldoveneşti constă în creşterea numărului blogurilor în plan cantitativ. Multe bloguri sînt create şi sînt lăsate în voia sorţii. O altă problemă ar fi că, deocamdată, blogurile din Republica Moldova nu sînt profitabile. Spaţiile publicitare pe un blog nu sînt solicitate, deoarece nu prezntă interes pentru agenţii publicitari şi companiile de profil.

Despre ce sciu moldovenii?
Blogurile sînt considerate un fel de internet-jurnalism scris de amatori, de aceea principalele bloguri de la noi sînt cele personale. Bloggerii încearcă să fie nişte jurnalişti care scriu despre anumite fapte, fenomene, întîmplări din viaţa publică şi personală. Potrivit sondajului Moldova Blogger Survey 2009, 49,66% din respondenţi consideră blogurile la fel de credibile ca şi mass-media, iar 37,58% - mai credibile chiar decît presa.

Pe locul doi în top se situează blogurile politice sau cele ale politicienilor din Moldova. Este de remarcat faptul că, dacă în anul 2007 doar cîţiva politicieni aveau bloguri, în 2008 numărul acestora, practic, s-a triplat. La fel ca şi colegii lor de peste hotare, liderii politici de la noi au sesizat faptul că blogul reprezintă pentru ei un mijloc de promovare eficient. Dintre aceştia îi putem menţiona pe Veaceslav Untilă, Sergiu Mocanu, Vlad Filat, Vitalia Pavlicenco, Oleg Cernei, Vlad Cubreacov, Anatol Petrenco, Leonid Bujor. În lista blogurilor politice se pot adaugă şi cele ale partidelor. Potrivit unor specialişti în domeniu, deseori blogurile politice se aseamănă mai mult cu o trecere în revistă a activităţilor politicianului şi pe multe din ele lipsesc posturi scrise de înşişi autorii, ci de formatorii de imagine ai politicienilor.

Veaceslav UNTILĂ, vicepreşedinte al AMN: În virtutea activităţii mele de parlamentar şi politician, particip la diferite întruniri, stau de vorbă cu oamenii, le ascult doleanţele şi încerc să-i ajut în măsura competenţelor mele. Deoarece sînt o persoană publică, unii mă cunosc personal, alţii m-au văzut mai des luînd cuvîntul la mitinguri, la tribuna parlamentară, în dezbateri televizate. Am căutat întotdeauna să fiu cît mai aproape de oameni şi am folosit orice ocazie de a mă face auzit şi de a ajunge pînă la eventualul meu interlocutor. Tocmai de aceea am hotărît să creez un blog şi să beneficiez de oportunităţile şi avantajele ce ni le oferă această modalitate de a discuta despre tot ceea ce se întîmplă cu noi şi în jurul nostru.

Dat fiind cele menţionate de mine pînă acum, cred că avantajele sînt evidente. Cît despre dezavantaje, cred că ele există pentru acei care se tem de critici. Or, blogul oferă posibilitatea vizitatorilor şi de a-i critica pe posesorul lui. Pentru mine, critica (desigur, cea sănătoasă, dar nu atacurile la persoană) nu este o problemă. Aş zice chiar că mă ajută să înţeleg mai bine anumite lucruri. Deci nu prea văd dezavantaje.

Pe locul trei se situează blogurile IT şi divertisment. În domeniul IT se scriu posturi ce ţin mai mult de Internet, precum şi se poartă discuţii despre anumite tendinţe ale  lumii virtuale – începînd de la analiza unor site-uri şi terminînd cu noile apariţii pe piaţă a jocurilor şi programelor. În domeniul divertisment blogurile sînt diferite. Se scrie, în special, despre cinematografie, muzică, glume, tendinţe în modă şi culinărie, precum şi unele posturi ce ţin de critică în adresa unor lideri politici.

Cele mai puţine bloguri găsim în domeniul sănătăţii, jurisprudenţei, ecologiei, auto. De asemenea, multe companii nu au dezvoltat încă sistemul site and blog – adică pe site-uri să fie plasate blogurile angajaţilor sau chiar ale clienţilor. Dacă în alte ţări companiile dezvoltă şi încurajează asemenea bloguri, la noi acest fenomen încă nu există. Potrivit specialiştilor, aceasta se întîmplă din cauza că multe companii nu doresc să facă investiţii în propriile site-uri, dar, mai ales, într-un asemenea sistem. Doar cîteva companii au încercat să dezvolte acest sistem, însă încercările lor au rămas la faza de început.

Un alt segment puţin dezvoltat este cel al blogurilor corporative. Potrivit lui Eugen LUCHIANIUC, şef secţie design şi web development al unei companii de telefonie mobilă, blogurile corporative sînt un mijloc foarte accesibil şi comod de a diversifica comunicarea externă a companiei. Diferenţele faţă de un blog simplu constă în faptul că un blog corporativ rămîne a fi o sursă de informaţii oficială, chiar dacă sînt scrise într-un mod mai lejer. Exemple de bloguri corporative, www. server.md, www.greenmedia. md, blog. salvaeco.org şi blog.eventis.md.

Potrivit specialiştilor, managerii companiilor nu văd, deocamdată, un segment de dezvoltare a produselor şi serviciilor proprii prin acest sistem.

Concluzii

Blogosfera este în creştere geometrică şi este greu de prevăzut dezvoltarea ei atît în lume, cît şi la noi. De la forma de jurnal evoluează astăzi pînă la a fi o pistă profesională de start pentru diverse categorii de utilizatori web (jurnalişti, artişti, cercetători, studenţi, programatori), devenind un loc de muncă, o sursă de venit pentru mulţi. Bloggerii cred că în timp blogosfera îşi va accentua şi mai mult valoarea comercială, schimbîndu-se şi adaptîndu-se la rigorile pieţei de atunci. În ritmul ascendent al blogosferei mondiale va fi atrasă şi blogosfera autohtonă, care va prelua, cu unele întîrzieri specifice, inovaţiile şi tehnologiile din acest domeniu.