În anul trecut, recolta globală de struguri a constituit peste 450 mii tone, dintre care cca 80 mii tone au fost struguri de masă. Conform datelor agenţiei agroindustriale „Moldova-Vin”, la finele lunii octombrie anul trecut erau exportate 12,4 mii tone de struguri în stare proaspătă. În 2008, au fost puse la păstrare în frigorifere peste 16 mii tone de struguri de masă, ceea ce este o cantitate dublă faţă de 2007. Tradiţional, la păstrare se pune soiul „Moldova”, căci, deocamdată, în Moldova nu se cultivă alte soiuri de masă care să poată fi puse la păstrare în frigorifere. În anii precedenţi, punerea strugurilor de masă la păstrare cu scopul de a-i vinde iarna, era considerată o afacere rentabilă. De exemplu, în 2007 aceştia se vindeau pe piaţa internă chiar şi cu 25 de lei kilogramul. În acest an însă planurile viticultorilor au fost date peste cap.

Tudor CIOBANU, preşedintele Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de struguri de masă: Din start, afacerea cu punerea strugurilor de masă la păstrare este una greşită. Practic, nici o ţară din lume nu pune strugurii la păstrare, ci îi exportă în stare proaspătă. Ceea ce s-a întîmplat în anul curent era de aşteptat. Piaţa Rusiei, pe care noi mizam să exportăm struguri, a fost invadată de struguri proaspeţi din Chile şi Africa de Sud. Aceşti struguri sînt de soiuri fără seminţe, calitativi şi frumos ambalaţi. Iar strugurii din Moldova nu pot face  faţă concurenţei şi ştim cu toţii de ce. În consecinţă, producţia noastră nu se bucură de succes la export, iar piaţa internă este suprasaturată, astfel încît şi preţurile aici sînt foarte mici. În 2009, noi, împreună cu Agenţia „Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe şi experţii Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, vom începe elaborarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea strugurilor de masă în Moldova. În aceste documente  va fi stipulat clar ce soiuri se bucură de succes la export, în ce ţări avem şanse să exportăm producţia noastră, cum trebuie să arate strugurii din Moldova pentru a fi procuraţi de consumatori.

Conform rezultatelor obţinute în urma unei cercetări elaborate de Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol, în anul 2007 în lume au fost produse 66,3 mil. tone, ceea ce e cu 2,3% mai mult faţă de anul 2000. În acelaşi timp, volumul consumului de struguri de masă pe plan mondial, în 2007, a constituit 19,8 mil. tone, crescînd în ultimii 8 ani cu circa 13%. Printre cei mai mari consumatori la nivel mondial sînt ţările asiatice - China, Iranul şi Turcia care au înregistrat în 2007 un consum de circa 9,9 mil. tone sau 54% din totalul consumului. Cei mai mari importatori de struguri la nivel mondial sînt SUA, Germania şi Federaţia Rusă, importînd în 2007 circa 1,3 mil. tone de struguri. Pe de altă parte, cele mai mari exporturi de acest produs au drept ţări de origine Chile (0,8 mil. tone), Italia (0,5 mil. tone) şi SUA (0,4 mil. tone).

În urma analizei efectuate pe piaţa Federaţiei Ruse, se observă tendinţa de creştere a consumului de struguri de masă - de la 166 mii tone în 2002 la 478 mii tone în 2007.

Principalii exportatori de struguri pe piaţa rusă în 2007 au fost Uzbekistanul (29%) şi Turcia (22%), cu volume importate de 111 mii tone şi, respectiv, 85 mii tone. Exporturile de struguri din Republica Moldova pe această  piaţă, în 2007, au constituit 3% din întregul volum al importului, constituind 10 mii tone. Importurile de struguri din Republica Moldova se efectuează în perioada septembrie-noiembrie. Dar astfel de  ţări ca Olanda, Lituania, Italia şi Iranul exportă pe piaţa rusească, practic, anul împrejur. Principalele furnizări de struguri pe piaţa rusă sînt concentrate pe pieţele regiunii Moscova şi St. Petersburg.

Autorii sondajului recomandă producătorilor de struguri, pentru a avea mai mare succes pe piaţa Rusiei, să atragă atenţie la următoarele aspecte:

1.  Analiza detaliată a factorului sezonier a importului şi preţului pe piaţă (de exemplu, dacă se fac livrări de struguri în prima jumătate a anului, strugurii din Moldova vor face concurenţă strugurilor din Chile, Argentina şi Africa de Sud ca volum, calitate şi preţ).

2.  Determinarea concurenţilor reali în funcţie de perioada de livrare a strugurilor.

3.  Analiza posibilităţilor reale de ofertă a celor mai întrebate soiuri de struguri.

4.  Atragerea unei atenţii deosebite la standardizarea strugurilor exportaţi peste hotare, deoarece consumatorii trebuie să fie siguri de ceea ce procură.
5.  Păstrarea calităţii pe întregul termen al livrărilor.

6.  De atras atenţia la aspectul exterior al mărfii, avînd în vedere faptul că gama cromatică şi prospeţimea strugurilor sînt condiţii obligatorii.

7. În scopul păstrării aspectului strugurilor în timpul transportării şi facilitării comercializării, este recomandabil de a utiliza ambalaje cu separatoare şi limitarea contactului strugurilor cu mediul extern (de exemplu, ambalarea lăzilor în peliculă de polietilenă).

8.  Cooperarea cu producătorii de alte tipuri de fructe, avînd în vedere faptul că adeseori un importator procură un camion de mere şi pe lîngă acesta ia şi un palet de struguri „pentru sortiment”.

9.  Colaborarea cu supermarket-urile din Moscova şi Sankt-Petersburg, care procură strugurii pe parcursul întregului an.