Profit
№_12_2023, decembrie 2023
Tema numărului
Nr. 3 (165), martie 2009
Struguri pe timp de criză
În toamna trecută, producătorii de struguri de masă făceau planuri grandioase referitor la producţia care au pus-o la păstrare, dar ele nu s-au îndeplinit. Ori că moldovenilor nu le mai sînt pe plac strugurii de masă proaspeţi păstraţi în frigorifere, ori că bani nu mai au aşa de mulţi, ori că exporturile merg prost, dar vînzările acestui produs nu doar că nu se bucură de succes, dar şi preţul strugurilor este de 7-10 lei pentru un kilogram.
În anul trecut, recolta globală de struguri a constituit peste 450 mii tone, dintre care cca 80 mii tone au fost struguri de masă. Conform datelor agenţiei agroindustriale „Moldova-Vin”, la finele lunii octombrie anul trecut erau exportate 12,4 mii tone de struguri în stare proaspătă. În 2008, au fost puse la păstrare în frigorifere peste 16 mii tone de struguri de masă, ceea ce este o cantitate dublă faţă de 2007. Tradiţional, la păstrare se pune soiul „Moldova”, căci, deocamdată, în Moldova nu se cultivă alte soiuri de masă care să poată fi puse la păstrare în frigorifere. În anii precedenţi, punerea strugurilor de masă la păstrare cu scopul de a-i vinde iarna, era considerată o afacere rentabilă. De exemplu, în 2007 aceştia se vindeau pe piaţa internă chiar şi cu 25 de lei kilogramul. În acest an însă planurile viticultorilor au fost date peste cap.
Tudor CIOBANU, preşedintele Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de struguri de masă: Din start, afacerea cu punerea strugurilor de masă la păstrare este una greşită. Practic, nici o ţară din lume nu pune strugurii la păstrare, ci îi exportă în stare proaspătă. Ceea ce s-a întîmplat în anul curent era de aşteptat. Piaţa Rusiei, pe care noi mizam să exportăm struguri, a fost invadată de struguri proaspeţi din Chile şi Africa de Sud. Aceşti struguri sînt de soiuri fără seminţe, calitativi şi frumos ambalaţi. Iar strugurii din Moldova nu pot face faţă concurenţei şi ştim cu toţii de ce. În consecinţă, producţia noastră nu se bucură de succes la export, iar piaţa internă este suprasaturată, astfel încît şi preţurile aici sînt foarte mici. În 2009, noi, împreună cu Agenţia „Moldova-Vin”, Academia de Ştiinţe şi experţii Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, vom începe elaborarea Strategiei naţionale privind dezvoltarea strugurilor de masă în Moldova. În aceste documente va fi stipulat clar ce soiuri se bucură de succes la export, în ce ţări avem şanse să exportăm producţia noastră, cum trebuie să arate strugurii din Moldova pentru a fi procuraţi de consumatori.
Conform rezultatelor obţinute în urma unei cercetări elaborate de Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol, în anul 2007 în lume au fost produse 66,3 mil. tone, ceea ce e cu 2,3% mai mult faţă de anul 2000. În acelaşi timp, volumul consumului de struguri de masă pe plan mondial, în 2007, a constituit 19,8 mil. tone, crescînd în ultimii 8 ani cu circa 13%. Printre cei mai mari consumatori la nivel mondial sînt ţările asiatice - China, Iranul şi Turcia care au înregistrat în 2007 un consum de circa 9,9 mil. tone sau 54% din totalul consumului. Cei mai mari importatori de struguri la nivel mondial sînt SUA, Germania şi Federaţia Rusă, importînd în 2007 circa 1,3 mil. tone de struguri. Pe de altă parte, cele mai mari exporturi de acest produs au drept ţări de origine Chile (0,8 mil. tone), Italia (0,5 mil. tone) şi SUA (0,4 mil. tone).
În urma analizei efectuate pe piaţa Federaţiei Ruse, se observă tendinţa de creştere a consumului de struguri de masă - de la 166 mii tone în 2002 la 478 mii tone în 2007.
Principalii exportatori de struguri pe piaţa rusă în 2007 au fost Uzbekistanul (29%) şi Turcia (22%), cu volume importate de 111 mii tone şi, respectiv, 85 mii tone. Exporturile de struguri din Republica Moldova pe această piaţă, în 2007, au constituit 3% din întregul volum al importului, constituind 10 mii tone. Importurile de struguri din Republica Moldova se efectuează în perioada septembrie-noiembrie. Dar astfel de ţări ca Olanda, Lituania, Italia şi Iranul exportă pe piaţa rusească, practic, anul împrejur. Principalele furnizări de struguri pe piaţa rusă sînt concentrate pe pieţele regiunii Moscova şi St. Petersburg.
Autorii sondajului recomandă producătorilor de struguri, pentru a avea mai mare succes pe piaţa Rusiei, să atragă atenţie la următoarele aspecte:
1. Analiza detaliată a factorului sezonier a importului şi preţului pe piaţă (de exemplu, dacă se fac livrări de struguri în prima jumătate a anului, strugurii din Moldova vor face concurenţă strugurilor din Chile, Argentina şi Africa de Sud ca volum, calitate şi preţ).
2. Determinarea concurenţilor reali în funcţie de perioada de livrare a strugurilor.
3. Analiza posibilităţilor reale de ofertă a celor mai întrebate soiuri de struguri.
4. Atragerea unei atenţii deosebite la standardizarea strugurilor exportaţi peste hotare, deoarece consumatorii trebuie să fie siguri de ceea ce procură.
5. Păstrarea calităţii pe întregul termen al livrărilor.
6. De atras atenţia la aspectul exterior al mărfii, avînd în vedere faptul că gama cromatică şi prospeţimea strugurilor sînt condiţii obligatorii.
7. În scopul păstrării aspectului strugurilor în timpul transportării şi facilitării comercializării, este recomandabil de a utiliza ambalaje cu separatoare şi limitarea contactului strugurilor cu mediul extern (de exemplu, ambalarea lăzilor în peliculă de polietilenă).
8. Cooperarea cu producătorii de alte tipuri de fructe, avînd în vedere faptul că adeseori un importator procură un camion de mere şi pe lîngă acesta ia şi un palet de struguri „pentru sortiment”.
9. Colaborarea cu supermarket-urile din Moscova şi Sankt-Petersburg, care procură strugurii pe parcursul întregului an.
Cît valorează acţiunile întreprinderilor din Moldova?
În articol sunt aduse rezultatele analizei statistice a licitaţiilor pe piaţa hîrtiilor corporative de valoare (HCV) în perioada anilor 2000-2008. Analiza include date din statistica bursieră şi extrabursieră.
Analiza statistică a licitaţiilor bursiere şi extrabursiere pe piaţa HCV în perioada anilor 2007-2008 a marcat tendinţe statistice ale dezvoltării pieţei destul de încurajatoare. Dacă e să vorbim despre dinamica pe termen mediu, atunci, în anul 2007, cursul mediu ponderat al acţiunilor din spaţiul bursier a crescut de la 61% la 90% din valoarea lor nominală, iar al celor extrabursiere – de la 46% la 74%.
În planul pe termen lung evoluţia cursurilor medii ponderate ale acţiunilor pe ambele spaţii de licitaţie la fel s-a dovedit a fi ascendentă. Mai cu seamă, în perioada anilor 2000-2007 trenextrabursier – cu 59%. Însă, anului 2008 i-a revenit startul crizei economico-financiare mondiale, care potenţial ar fi putut influenţa negativ şi asupra pieţei locale HCV. Posibilitatea desfăşurării unui asemenea scenariu este ilustrată de situaţia de pe piaţa imobiliară locală. Conform estimărilor experţilor, deja spre sfîrşitul anului 2008 dinamica valorilor s-a „stopat” şi ea poate deveni, conform unor pronosticuri, negativă în anul 2009. Analiza prezentată permite de a releva manifestări ale efectelor crizei în evoluţia pieţei HCV.
Evoluţia principalelor segmente ale pieţei HCV
Rezultatele statistice ale licitaţiilor de pe piaţa HCV, bursieră şi extrabursieră, din perioada anilor 2000-2008 sînt prezentate în tabelul nr.1. Conform modului anterior de tratare, nu sînt examinate operaţiile, caracterul comercial al cărora nu este univoc. Este vorba despre tranzacţiile de donaţie, moştenire, privatizare şi schimb (*).
În legătură cu procesul de reorganizare şi/sau lichidare a fondurilor investiţionale (FI), care a început în anul 2005, sîntem din nou nevoiţi să folosim în analiza statistică a anului 2008 procedee neoficiale. La fel ca şi în anul 2005 pentru segmentul bursier, iar în anii 2006 şi 2007, pentru cel extrabursier, din analiza statisticii extrabursiere a anului 2008 sînt excluse tranzacţiile de masă şi cele standardizate privind acţiunile FI lichidate şi/sau reorganizate, precum şi tranzacţiile ce ţin de distribuirea între foştii acţionari a activelor nerealizate ale FI (**). Argumentarea unei asemenea tratări a analizei datelor statisticii comerciale constă în examinarea activităţii de afaceri a participanţilor componentei extrabursiere a pieţei HCV ca o procedură de trecere a acţiunilor de pe conturile FI pe conturile foştilor acţionari, iar asemenea operaţii valorează sute de mii, ar fi însemnat a reduce paleta multicoloră a activităţii fondurilor în anul 2008 la o singură procedură tehnologică.
Din tabelul nr. 1 reiese:
• Statistica anului trecut a pieţei HCV nu abundă în „recorduri”, cu excepţia unor operaţii bursiere şi a rezultatelor financiare ale licitaţiilor extrabursiere.
• În ceea ce priveşte rezultatul financiar, cel bursier din anul 2008 a cedat vizibil faţă de anul 2007. Indicele s-a redus de peste 2,3 ori. În primul rînd, acest lucru este condiţionat de „îngheţarea” în 2008 a operaţiilor cu acţiunile bancare, care în 2007 au format dinamica dezvoltării componentei bursiere a pieţei. În acelaşi timp, evaluările statistice ale unor operaţii bursiere şi ale unor categorii de acţiuni, care au participat la licitaţiile de bursă, în anul 2008 s-au dovedit a fi mai mari decît în precedentul 2007, respectiv, cu 12 şi 24 la sută.
• Deoarece ritmul scăderii rotaţiei comerciale nu este compensat cu cel al creşterii tranzacţiilor bursiere, ca un rezultat firesc al tendinţelor menţionate în dezvoltarea segmentului bursier al pieţei de fonduri din anul trecut este o coborîre considerabilă, practic, de 1,5 ori a evaluărilor cursului bursier al acţiunilor, mediu ponderat după numărul de operaţii (fig. 1).
• Dacă e să nu ţinem cont de tranzacţiile extrabursiere de masă şi de cele de acelaşi tip, condiţionate de procesul de lichidare şi restructurare a FI, acestea constituind, formal, partea majoritară a operaţiilor extrabursiere, unii indici ai activităţii de afaceri a investitorilor în segmentul extrabursier în anul precedent ar fi mai mici decît în anul 2007. Mai cu seamă, reducerea numărului de tranzacţii extrabursiere a constituit 5%, iar a numărului de categorii ale acţiunilor devenite drept obiect de comerţ pe terenul extrabursier – cu 22%.
• Rezultatul financiar al tranzacţiilor extrabursiere în 2008 s-a dovedit a fi cel mai înalt în perioada analizată (2000-2008). Creşterea lui în anul 2008 a depăşit 77 la sută. Contribuţia principală la acest rezultat a fost cea a operaţiilor cu acţiunile SA „Gemenii”, SA “Mezon”, SA “Telemedia Grup” şi SA ”Centrul de modă”, pentru care tranzacţiile au constituit, respectiv, mai mult de 104, 91, 82 şi 63 mil. lei.
• Statistica comercială extrabursieră a înregistrat în anul 2008 şi un „antirecord”. După cum se vede din tabelul nr. 1, numărul categoriilor de acţiuni, care au intrat în statistica extrabursieră a anului trecut, s-a dovedit a fi cel mai mic din întreaga perioadă analizată 2000-2008.
• Deşi cursul acţiunilor extrabursiere, mediu ponderat după numărul de tranzacţii, a fost în 2008 un pic mai mic decît indicele din 2007 (scădere de 3%), acesta şi-a păstrat totuşi o poziţie destul de bună. O contribuţie considerabilă la acest rezultat este cea a creşterii ponderii tranzacţiilor extrabursiere în intervalele cursurilor „maximale” (peste 120% din valoarea nominală a acţiunii) de la 9% în 2007 pînă la 32% în 2008.
• Deşi caracterul multivectorial al dinamicii pe termen mediu al unor parametri statistici ai segmentelor bursiere şi extrabursiere ale pieţei HCV în 2008, evoluţia pe termen lung a cursurilor medii ponderate ale acţiunilor în ambele segmente (2000-2008) rămîn pozitive (fig. 1). Este adevărat că rezultatele anului trecut şi-au redus din ritmul de dezvoltare a indicelui capitalizării pieţei, mai ales în componenta sa bursieră.
Situaţia valorilor şi dinamica pe termen mediu ale acesteia
Detaliile dezvoltării în 2008 a situaţiei valorilor în segmentul bursier al pieţei HCV sînt ilustrate în analiza din diagrama nr. 1.
Este bine pronunţată redistribuirea considerabilă în 2008 a activităţii de afaceri în diferite intervale de curs. De exemplu, dacă în 2007 s-a înregistrat o activitate vizibilă de afaceri în diapazoanele 0,5-0,9 şi 1,4-1,6 ale valorii nominale, apoi în anul trecut în aceleaşi diapazoane ale valorii bursiere a acţiunilor observăm scăderi în activitatea de afaceri. Pe de altă parte, dacă în 2007 activitatea licitaţiilor în diapazonul 0-0,5 al valorii nominale se afla la un nivel destul de jos, atunci în 2008 observăm o creştere considerabilă în intensitatea operaţiilor de bursă în acest diapazon al cursurilor.
Divizînd diapazonul de cursuri al operaţiilor bursiere în trei intervale tradiţionale - intervalul cursurilor „coborîte” (0-40% din nominal), intervalul celor „medii”(40-80% din nominal) şi intervalul celor „ridicate” (80-120% din nominal) - şi adăugînd la aceste intervale şi cursurile „maxime” (peste 120% din nominal), constatăm că ponderea statistică a fiecăruia dintre ele după numărul total al tranzacţiilor bursiere din 2008 a constituit, respectiv, 23, 26, 15 şi 36 la sută. Există o disonanţă vădită cu evaluările analogice din 2007, cînd ponderea contribuţiei intervalului cursurilor „coborîte” constituia 14%, iar a celor „maxime” – 49%.
Astfel, dacă diferenţa ponderilor statistice ale intervalelor „coborîte” şi ale celor „maximale” ale cursurilor în statistica bursieră din 2007 era de 3,5 ori, apoi cea din 2008 – de 1,6. Redistribuirea menţionată a ponderilor statistice ale intervalelor cursurilor „coborîte” şi ale celor „maxime” în favoarea intervalului cursurilor „coborîte” a predeterminat, după părerea noastră, reducerea menţionată a numărului mediu ponderat după numărul tranzacţiilor bursiere ale cursului acţiunilor, de la 90 în 2007 - la 60% din nominal în 2008 (vezi tabelul nr. 1).
Diagrama nr. 2 demonstrează distribuirea de cursuri a numărului tranzacţiilor în anii 2007 şi 2008 pe terenul extrabursier al pieţei HCV. Folosind procedeul analogic de divizare a diapazonului cursului, vedem că în anul trecut în intervalul cursurilor „coborîte” (0-40% din nominal) au fost efectuate 18, în intervalul celor „medii” (40-80% din nominal) – 34, în intervalul celor „ridicate” – 16%, iar în intervalul celor „maximale” – 32% din operaţiile extrabursiere.
Comparînd aceste evaluări cu cele analogice din 2007, observăm o coborîre vădită în statistica extrabursieră în anul trecut a ponderii tranzacţiilor care revin intervalului cursurilor „ridicate” (coborîrea, respectiv, de la 42 la 16% din toate operaţiile extrabursiere) şi o redislocare a activităţii participanţilor segmentului extrabursier în intervalul cursurilor „maxime” (ridicarea, respectiv, de la 9 pînă la 32% din toate tranzacţiile extrabursiere). Putem menţiona şi o oarecare sporire a activităţii participanţilor segmentului extrabursier în intervalele cursurilor „coborîte” şi „ridicate”. Drept rezultat al redistribuirilor activităţii de afaceri la intervalele evidenţiate ale cursurilor a servit coborîrea în anul 2008 a cursului acţiunilor extrabursire, mediu ponderat după numărul de tranzacţii, de la 73 la 71% din valoarea nominală.
Comparaţia diagramelor 1 şi 2 ne permite să judecăm atît despre tendinţele generale, cît şi despre particularităţile dezvoltării situaţiei valorilor în segmentele bursiere şi extrabursiere din anul 2008. Trăsătura comună pentru ambele segmente ale pieţei HCV este sporirea actualităţii în statistica comercială a tranzacţiilor, care revin intervalelor cursurilor „coborîte” şi „medii” şi reducerea ponderii statistice a intervalelor cursurilor „ridicate” şi „maxime”. Însă, dacă pentru segmentul bursier interesele investitorilor în intervalul cursurilor „maxime” au început să scadă, apoi în segmentul extrabursier aceste interese au început să crească vădit.
Evoluţia pe termen lung a cursurilor
Interpretarea noastră a formării situaţiei cursurilor în segmentele bursiere şi extrabursiere ale pieţei HCV este bazată pe analiza distribuirii contribuţiilor la statistica comercială a anumitor intervale ale cursurilor. Aceste contribuţii, după cum se vede, sînt legate de interesele economice şi posibilităţile economice ale participanţilor pieţei HCV, cu factorii mediului investiţional şi conjunctura de piaţă. Factorii indicaţi în condiţiile economiei de piaţă nu pot fi stabili. Este suficient să vedem decalajele valorilor medii ponderate ale cursurilor HCV prezentate în fig.1. Pornind de la o asemenea tratare, ne putem pronunţa asupra evoluţiei pe termen lung a pieţei HCV.
Distribuirea contribuţiilor unor anumite intervale ale cursurilor la statistica bursieră a perioadei 2000-2008 este ilustrată în fig.2.
Din fig. 2 vedem că:
• În perioada anilor 2000-2005 principalele intervale de curs pentru participanţii la licitaţiile bursiere rămîneau cele „coborîte” şi cele „ridicate”. Evaluările maxime ale acestor contribuţii ajungeau la 62% din numărul total al tranzacţiilor pentru cursurile „coborîte” (2005) şi 34% - pentru cele „ridicate” (2006). În anul 2007 situaţia s-a schimbat considerabil. Pe primul loc în sistemul de priorităţi ale participanţilor la licitaţiile bursiere pentru prima dată au ieşit tranzacţiile din intervalul de cursuri „maxime” (49%). Şi, deşi în anul trecut contribuţia acestui interval s-a redus, acesta rămîne la fel de prioritar pentru participanţii pieţei bursiere.
• Dinamica pe termen lung a actualităţii intervalelor de cursuri „coborîte”, „medii” şi „ridicate” este negativă, reducerea actualităţii este mai vizibilă la intervalele de curs „coborît” şi „ridicat”. Dinamica contribuţiei statistice a intervalului de cursuri „medii” în planul de termen lung este încetinită, manifestînd însă o tendinţă negativă. Doar contribuţia intervalului de cursuri „maxime” demonstrează un trend pe termen lung ce insuflă optimism.
• Interacţiunea dintre tendinţele indicate generează, în sfîrşit, o dinamică pozitivă pe termen lung pentru trendul linear al cursului bursier, mediu ponderat după numărul de tranzacţii (vezi fig. 1). Ţinînd cont de „scăderile” vădite ale dinamicii cursului bursier, de exemplu, în anii 2004-2006, nu există siguranţă în stabilitatea comportării trendului dat. În cazul scăderii în continuare a contribuţiei intervalului de cursuri „maxime”, care a avut loc în 2008, speranţa de creştere în continuare a capitalizării componentei bursiere a pieţei HCV în perspectiva cea mai apropiată nu va putea deveni realitate. Deja au fost înregistrate peste două descreşteri ale numărului de licitaţii în anul 2008. Deocamdată, influenţa crizei economico-financiare mondiale asupra dezvoltării ascendente a părţii bursiere de piaţă nu este dramatică.
Distribuirea contribuţiilor unor intervale de curs pe terenul fondului extrabursier în perioada anilor 2000-2008 este prezentată în fig.3.
Din fig. 3 reiese:
• La fel ca şi în segmentul bursier al pieţei, în cel extrabursier - intervalul cursurilor „coborîte” şi-a pierdut rolul dominant în statistica comercială încă în anul 2005, însă spre deosebire de segmentul bursier, în cel extrabursier în continuare au ieşit pe poziţii prioritare intervalele de cursuri „medii” şi „ridicate”. Evaluările de limită ale contribuţiilor statistice ale intervalelor date de curs în ciclul de 9 ani analizat este, respectiv, 49% (2006) şi 67% (2005). Ponderea intervalului de cursuri „maxime” pînă în anul 2008 rămînea neînsemnată, însă în anul trecut actualitatea ei poate fi comparată cu evaluările analogice pentru intervalele de cursuri „medii” şi „ridicate”.
• În segmentul extrabursier al pieţei HCV, spre deosebire de cel extrabursier, trendurile lineare pe termen lung pentru contribuţiile statistice ale intervalelor de cursuri „medii” şi „ridicate” poartă un caracter ascendent. Însă caracterul comportării trendurilor lineare pentru intervalele de cursuri „coborîte” şi „maxime” coincide calitativ cu cel de pe terenul comercial bursier.
• La fel ca şi la bursă, pe terenul extrabursier dinamica mediu ponderată a cursurilor acţiunilor este extrem de instabilă. Este suficient să observăm „scăderi” ale cursului extrabursier, mediu ponderat după numărul de tranzacţii în 2004 şi 2006 (fig. 1). Atunci acest lucru a fost condiţionat, în primul rînd, de scăderea actualităţii intervalului de cursuri „ridicate”. Anul trecut acest parametru a scăzut considerabil din nou (de la 42 la 16%) şi doar sporirea contribuţiei intervalului de cursuri „maxime” (de la 9 la 32%) a permis cursului extrabursier să rămînă pe poziţii considerabil înalte.
• Prezenţa trendurilor lineare ascendente pe termen lung pentru cele trei intervale, cu excepţia intervalului de cursuri “coborîte” (fig.3), determină creşterea pe termen lung a cursului extrabursier, mediu ponderat după numărul de operaţii (fig.1). Astfel, actualmente, impactul crizei economico-financiare mondiale asupra dinamicii pe termen lung a situaţiei de valori în segmentul extrabursier este, practic, neobservat.
***
Analiza prezentată a statisticii licitaţiilor extrabursiere în anul trecut şi pe parcursul ultimilor 9 ani atestă faptul că:
• În anul 2008 cele mai caracteristice evaluări de curs ale acţiunilor în tranzacţiile extrabursiere sînt aproape de 60, iar în operaţiile extrabursiere – de 71% din valoarea nominală.
• În evoluţia pe termen lung a cursurilor de acţiuni bursiere şi extrabursiere pe parcursul ultimilor 9 ani s-au creat şi au rămas actuale trendurile pozitive.
• Deocamdată, nu se observă o influenţă negativă vădită a crizei economico-financiare mondiale asupra tendinţelor pe termen lung ale cursurilor acţiunilor, deşi exista o frînare a acesteia în anul 2008, mai pronunţată – pe piaţa HCV.
În încheiere, autorul exprimă mulţumiri colegului său, dlui I. Mocan, doctor în ştiinţe fizico-matematice, pentru oferirea informaţiei statistice importante pentru publicaţia dată.
Далее...
BNM are o metodologie nouă de calculare a cursului
Aşteptarea „negativ”-ului este atît de mare pe piaţa Moldovei încît fiecare decizie a regulatorului pieţei le ridică scepticilor o mulţime de întrebări de genul, ce ar însemna aceasta şi cine are de profitat? Deşi în realitate deciziile sînt atît de transparente, clare şi logice încît, pur şi simplu, nu ai ce citi între rînduri în ele.
Banca Naţională a Moldovei (BNM) a trecut la o metodologie nouă în calcularea cursului oficial al leului moldovenesc în raport cu alte valute principale, ceea ce le-a trezit scepticilor privind leul excesiv de puternic îndoieli referitoare la oportunitatea acestui pas al regulatorului pieţei.
Reporterul „Profit” le-a solicitat colaboratorilor companiei financiare „Credit-Profit” comentarii privind oportunitatea punerii în aplicare a noii metodologii de către BNM. În opinia lor, metodologia nouă de calculare a cursului oficial al leului moldovenesc a devenit mai simplă şi mai înţeleasă pentru participanţii la piaţă. Pînă acum, specialiştii BNM aplicau la calcularea cursului o metodologie complicată, folosind integrale statistice.
„Acum însă metodologia a devenit mult mai simplă şi cursul oficial al leului se determină ca valoarea medie aritmetică a cursurilor tuturor tranzacţiilor băncilor comerciale, care depăşesc $100. O asemenea metodă este pe deplin acceptabilă, pentru că nu admite denaturări considerabile ale cursului”, susţin experţii „Credit-Profit”.
Ei afirmă că noua metodologie de calculare a cursului nu trebuie primită ca un semnal pentru piaţă, pentru că ea nu are nimic cu o situaţie sau alta pe piaţa valutară a Moldovei.
Totodată, colaboratorii companiei nu exclud faptul că într-o anumită categorie de politicieni şi experţi moldoveni vor exista persoane care vor crede că prin metoda nouă BNM intenţionează să manipuleze cursul leului, dar adevărul este altul. „Publicarea acestei metodologii exclude posibilitatea unor atare manipulări. Cursul leului moldovenesc este dirijat de piaţă, pe care există cerere şi ofertă de valută”, a spus reprezentantul companiei.
El i-a atenţionat pe agenţii economici asupra faptului că băncile ar putea voala cursurile de schimb reale ale leului, după care deservesc clienţii. „Aceasta este analogic cu situaţia privind costul real al creditelor, voalat prin diverse comisioane şi formulări în contractele de credit. La determinarea valorii reale a cursului propus de bancă, clienţii trebuie să ia în calcul eventualele comisioane – pentru schimbul de valute, pentru SWIFT, precum şi costul plăţii în valută străină”, a spus expertul.
Reprezentanţii companiei „Credit-Profit” au declarat că metodologia BNM trebuie tratată nu ca un semnal anumit, ci ca o informaţie conform căreia banca a conformat calculul cursului leului cu prevederile legii privind reglementarea valutară în Moldova.
EUBAM – cel mai eficient proiect al Uniunii Europene
Din anul 2005, la hotarul dintre Moldova şi Ucraina, în special, la sectorul transnistrean al acestui hotar, îşi satisfac serviciul zeci de colaboratori ai Misiunii EUBAM, care se subordonează direct Comisiei Europene. Iniţiativa constituirii acestei misiuni a fost lansată la adresa Bruxelles-ului de către preşedinţii Moldovei şi Ucrainei, care au solicitat Uniunii Europene asistenţă într-o astfel de problemă delicată, cum ar fi controlul aşa-zisului sector verde de frontieră, necontrolat de Chişinău, pentru că acesta, pe de o parte, este administrat de Ucraina, iar pe de altă parte – de autorităţile Transnistriei. Despre activitatea şi rezultatele misiunii în acest răstimp a povestit revistei „Profit” conducătorul acesteia, generalul Ferenc BANFI.
„Profit”: În ce măsură misiunea EUBAM face faţă sarcinilor care au fost puse în faţa ei?
Ferenc BANFI: EUBAM este o iniţiativă comună a Moldovei, Ucrainei şi Comisiei Europene. Rezultatele noastre sînt realizările partenerilor noştri. Deja nu o dată colegii noştri din serviciile de grăniceri şi cele vamale din Moldova şi Ucraina, precum şi partenerii noştri internaţionali au profitat de ocazie ca să aprecieze activităţile şi asistenţa consultativă pe care le oferă misiunea. Un sondaj exterior al partenerilor, pe care noi l-am realizat atît la nivel naţional, cît şi la cel internaţional, arată că EUBAM îşi onorează promisiunile. Indicatorul mediu de satisfacţie de activitatea EUBAM între serviciile partenere din Moldova şi Ucraina a constituit 82%, iar între partenerii internaţionali - 86%.
În afară de aceasta, Camera Europeană de Auditori a constatat, în raportul său special privind eficienţa susţinerii Moldovei şi Ucrainei de către Uniunea Europeană în domeniul asigurării libertăţii, securităţii şi justiţiei, faptul că EUBAM a adus o contribuţie mare la sporirea capacităţilor serviciilor de grăniceri şi celor vamale moldoveneşti şi ucrainene. Auditorii au studiat 40 de proiecte ale UE cu un buget total de 100 mil. euro. EUBAM a fost recunoscut drept unul dintre cele mai eficiente proiecte ale UE.
„Profit”: Ne spuneţi care este statistica contrabandei prin frontieră, prevenită de misiune (poziţii de mărfuri, costul acestora în euro)?
Ferenc BANFI: Ar trebui să amintim din start că EUBAM nu deţine putere executivă. Astfel, misiunea nu poate reţine marfă sau persoane. Activitatea noastră principală constă în oferirea de consultaţii, recomandări şi desfăşurarea unor activităţi de instruire. Totuşi misiunea a contribuit la desfăşurarea a cinci operaţiuni mixte de pază a frontierei, pe care le-au îndeplinit împreună serviciile moldoveneşti şi ucrainene care lucrează la hotar. În cadrul ultimei operaţiuni, desfăşurate cu genericul „Focus-2”, serviciile moldoveneşti şi ucrainene au depistat în comun 293 de cazuri de circulaţie ilegală a mărfurilor la punctele de trecere a frontierei (PTF) şi de-a lungul graniţei verzi. Costul total al mărfurilor reţinute în cadrul acestei operaţiuni a depăşit 1 mil. euro.
Pe lîngă acordarea de asistenţă în operaţiunile mixte, analiştii EUBAM le oferă regulat serviciilor noastre partenere moldoveneşti şi ucrainene aprecierile şi prognozele lor privind rutele de contrabandă care apar. De exemplu, în aprecierile sale din anul 2007, EUBAM a presupus că prin Moldova şi Ucraina ar putea să se facă contrabandă cu droguri din Afganistan. După aceasta, în martie, în Moldova au fost reţinute 200 kg de heroină din Afganistan, al cărei preţ de stradă este de 10 mil. еuro. În mod analogic, EUBAM a atenţionat autorităţile ucrainene asupra riscului sporit de contrabandă cu droguri prin Portul Comercial Maritim Odessa, ceea ce a condus ulterior la capturarea drogurilor în anii 2007 şi 2008.
Cel mai proaspăt exemplu de colaborare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei şi Serviciul de Informaţii şi Securitate al Moldovei a devenit circulaţia controlată cu succes a ţigărilor din Ucraina în Moldova, care se destinau pentru piaţa UE. Această operaţiune a ajutat o ţară-membru al UE să evite pierderi de taxe fiscale în mărime de aproape 5 mil. euro.
„Profit”: În ce măsură trebuie extinse împuternicirile Misiunii, pentru ca ea nu numai să facă monitorizarea, dar şi să controleze hotarul moldo-ucrainean la sectorul transnistrean al acestuia?
Ferenc BANFI: Memorandumul de înţelegere, semnat de guvernele Ucrainei şi Moldovei, precum şi de Comisia UE, oferă un cadru legislativ pentru activitatea EUBAM în Regiunea Transnistreană a Moldovei. Din punct de vedere tehnic, există nevoia de îmbunătăţire a colaborării între Chişinău şi Tiraspol în probleme de frontieră. Dacă Chişinăul şi Tiraspolul consideră că prezenţa EUBAM în Regiunea Transnistreană a Moldovei va contribui la colaborare la nivel pur tehnic, EUBAM este gata să meargă acolo. Aici însă ţin să subliniez că EUBAM nu este un organ de drept. Astfel, nu putem îndeplini anumite funcţii de control la frontieră.
„Profit”: Moldova va fi pregătită să dea „undă verde” propunerii Transnistriei, potrivit căreia colaboratorii ei să monitorizeze şi circuitul mărfurilor la hotarul administrativ dintre Moldova şi Transnistria?
Ferenc BANFI: Ceea ce îşi doreşte EUBAM este să contribuie la dezvoltarea colaborării între părţi, pentru a crea un mediu mai favorabil pentru persoane şi întreprinderi. În practică, aceasta poate însemna mai multe lucruri. Monitorizarea nu este prerogativa de scop a părţilor, mai curînd - sfera de responsabilitate a Misiunii.
“Profit”: Autorităţile transnistrene au declarat în repetate rînduri: rezultatele activităţii EUBAM arată că Chişinăul nu a avut dreptate atunci cînd afirma că “Transnistria este o gaură neagră în care are loc contrabanda de tot felul”. Aceasta este realitatea?
Ferenc BANFI: De la începutul activităţii Misiunii în 2005, situaţia cu securitatea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene s-a îmbunătăţit considerabil. La aceasta au contribuit mai multe aspecte, cum ar fi schimbul de informaţii între EUBAM şi serviciile partenere, instituirea regimului vamal unic, operaţiunile mixte de pază a frontierei, oferirea de asistenţă tehnică suplimentară, precum şi modernizarea dotării tehnice a grănicerilor ucraineni. În ultimul timp, 90 km de sector transnistrean al frontierei au fost utilaţi cu sisteme de observare optice şi electronice, care îmbunătăţesc apreciabil paza sectorului verde al graniţei.
Cu toate acestea, sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene rămîne în continuare o problemă considerabilă pentru serviciile ambelor state, care lucrează la hotar. El este mai tensionat decît alte sectoare ale frontierei moldo-ucrainene. Însuşi faptul că grănicerii şi vameşii ucraineni nu au parteneri recunoscuţi de cealaltă parte a hotarului fac mai dificilă paza graniţei. Totuşi ţin să mai menţionez o dată că serviciul de grăniceri şi cel vamal ucrainene au făcut mulţi paşi considerabili pe calea îmbuntăţirii pazei acestui sector de hotar.
„Profit”: Şi Moldova, şi Transnistria manifestă interes faţă de activitatea EUBAM. Dar care sînt aici interesele Ucrainei şi ale Uniunii Europene?
Ferenc BANFI: EUBAM are un sprijin politic puternic din partea ambelor state. În Ucraina eu mă întîlnesc regulat cu conducătorii serviciului de grăniceri şi celui vamal. EUBAM a participat la reuniunea anuală a efectivului de conducere a Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, care a avut loc la Kiev şi la care a fost prezent Preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko. În afară de partenerii noştri direcţi, EUBAM colaborează strîns cu Serviciul de Securitate al Ucrainei.
„Profit”: Cum vedeţi durata activităţii Misiunii? Uniunea Europeană este gata să-i extindă mandatul pînă la rezolvarea problemei transnistrene sau poate chiar şi pe o anumită perioadă de după rezolvarea conflictului?
Ferenc BANFI: Există două răspunsuri posibile, tehnic şi politic. În cadrul împuternicirilor mele, eu pot da răspuns doar din punct de vedere tehnic. Moldova şi Ucraina şi-au demonstrat interesul pentru o integrare europeană mai strînsă. Acest proces presupune aspecte de armonizare a normelor şi practicilor utilizate în aceste două state cu cele aplicate în UE. Acest proces ar putea cere mult timp. În plus, existenţa conflictului transnistrean nerezolvat nu permite aplicarea standardelor UE de dirijare a hotarelor pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Aceasta ar putea fi un prilej pentru extinderea mandatului EUBAM pînă cînd va fi restabilit controlul eficient al sectorului transnistrean al graniţei moldoveneşti.
„Profit”: EUBAM este singura misiune de acest gen în istoricul Uniunii Europene sau au mai fost şi alte exemple? Dacă da, spuneţi-ne unde şi care a fost rezultatul final al unor asemenea misiuni?
Ferenc BANFI: Există şi alte misiuni ale UE de asistenţă la frontieră, care se află în oraşul Rafah, sectorul Gaza, sau în Georgia. Dar aceste misiuni se bazează pe alte cadre legislative. În particular, misiunile din oraşul Rafah şi din Georgia au fost inaugurate de Consiliul UE. Aceste misiuni continuă să activeze şi acum.
Poate oare activitatea EUBAM să devină un model, un precedent pe care UE ar putea să le aplice în alte regiuni? Comisia Europeană şi Consiliul UE urmăresc cu atenţie activitatea EUBAM şi trag învăţăminte pentru viitor. Dacă va apărea această necesitate, experienţa EUBAM se documentează bine şi poate fi aplicată oriunde.
„Profit”: V-am ruga să ne povestiţi despre actuala componenţă a Misiunii: cine sînt membrii ei, din care ţări provin, cum are loc rotaţia colaboratorilor ei?
Ferenc BANFI: Misiunea este compusă din 120 de experţi vamali şi de frontieră din 22 de ţări-membre ale UE, precum şi 110 colaboratori din Moldova şi Ucraina şi 3 reprezentanţi din ţările CSI, care lucrează pentru partenerul nostru în realizarea Programului de Dezvoltare ONU. Majoritatea experţilor europeni sînt delegaţi de statele-membre ale UE. După încheierea activităţii în EUBAM, ei se vor întoarce în serviciile respective ale ţărilor lor. Cîţiva membri ai Misiunii au fost numiţi pe bază de contract, în funcţie de calităţile lor profesionale. De obicei, colaboratorii noştri lucrează în Misiune timp de un an.
„Profit”: În Moldova se spune că prezenţa colaboratorilor misiunii EUBAM la hotar a făcut serviciile ambelor state, precum şi cel al Transnistriei mai amabile, mai echitabile şi, principalul, mai puţin corupte. Ce aţi putea spune în acest sens?
Ferenc BANFI: Ţin să repet că serviciile de grăniceri şi cele vamale din Moldova şi Ucraina au înregistrat un progres considerabil în multe direcţii ale activităţii lor. Schimbările vizibile se fac simţite la punctele de trecere a frontierei, uşurînd viaţa oamenilor şi a întreprinderilor. De fapt, obiectivul final al EUBAM este acela de a contribui la îmbunătăţirea reală a calităţii serviciilor prestate persoanelor şi mediilor de afaceri la hotar. O altă parte a activităţii noastre, eventual, nu se vede atît de bine. De exemplu, peste 50% din bugetul de stat al Moldovei sînt acumulate de Serviciul Vamal. Prin urmare, eficienţa activităţii Serviciului Vamal influenţează direct bugetul de stat şi capacitatea Guvernului de a asigura sistemul sănătăţii, al învăţămîntului şi alte servicii. În plus, graniţele bine dirijate îşi aduc aportul la asigurarea bunăstării populaţiei şi prin multe alte metode ca, de exemplu, reducerea pericolelor pentru sănătate pe care le prezintă mărfurile cu certificare falsă sau produsele transportate cu încălcarea regulilor stabilite, limitarea accesului la droguri şi alte substanţe interzise, îmbunătăţirea climatului de afaceri, sporirea competitivităţii mărfurilor pe pieţele din străinătate.
„Profit”: Povestiţi-ne pe scurt despre Dvs.: cîţi ani aveţi, ce profesiune, cu ce v-aţi ocupat pînă în momentul în care aţi devenit conducătorul Misiunii EUBAM?
Ferenc BANFI: Eu am o carieră clasică de colaborator de poliţie, care durează deja de 29 de ani. Am început ca sergent, iar acum sînt deja general cu două stele. Am absolvit Colegiul de Poliţie, apoi Universitatea de Ştiinţe Naturale şi Drept. Pînă la numirea în funcţia actuală, am deţinut o serie de posturi în instituţii şi proiecte de drept internaţionale. Din anul 2000 pînă în 2004, am fost vicedirectorul Centrului Regional al Iniţiativei de Colaborare pentru Europa de Sud-Est pentru Combaterea Crimei Organizate (Centrul SECI). În 2005, am deţinut funcţia de manager al proiectului Grupului Consultativ Euroatlantic în Moldova, Ucraina, Georgia şi Azerbaidjan. În Ungaria, am parcurs toate treptele carierei extraordinare, inclusiv cea de anchetator pentru cauze penale şi şef-adjunct al Poliţiei Naţionale a Ungariei.
Cei mai bogaţi politicieni
Alegerile sînt o bună posibilitate pentru a arunca o privire în buzunarele politicienilor.
De obicei, politicienii nu se prea grăbesc să dea publicităţii date despre averea sau veniturile lor. O dovadă în acest sens este faptul că anul trecut au acceptat să-şi facă publice veniturile benevol doar circa 20 de politicieni, iar în acest an, în primele două luni – mai puţin de 10. Dar, unde nu merge termenul „benevol”, merge termenul „obligatoriu”. Astfel, în acest an, datorită campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, opinia publică a putut să ia cunoştinţă de averile candidaţilor, publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.
Averile liderilor de partide
Preşedintele Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor, a declarat că în ultimii doi ani a avut venituri de circa 740 mii lei. Această sumă a fost compusă dintr-un salariu de 294 279 de lei, o pensie de general de miliţie de 171 656 de lei şi 224 000 de lei din premiul pe care l-a primit de la Patriarhia Rusă în anul trecut “pentru activitate remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe”. Preşedintele a mai comunicat la CEC că deţine acţiuni de peste şase mil. lei într-o bancă, un apartament pe str. Serghei Lazo, o casă cu construcţii aferente în Corjova, Dubăsari, două loturi de livadă şi o casă la Pîrîta, Dubăsari. El mai are un garaj, dar n-a declarat nici o maşină.
Liderul Alianţei Moldova Noastră”, Serafim Urechean, a avut în ultimii doi ani venituri oficiale de 300 mii lei. Totodată, el are un apartament, o vilă cu teren, un garaj şi o motocicletă BMW.
Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat şi el un venit de circa 300 mii lei, dar a precizat că deţine majoritatea într-o benzinărie. El mai are în proprietate un apartament şi două autoturisme (Mercedes şi Volkswagen).
Liderul Partidului Liberal-Democrat din Moldova Vlad Filat a declarat un venit de aproximativ 1,2 mil. lei. El mai are trei automobile (BMW, Toyota şi Niva) şi o casă în Chişinău.
Ex-premierul Dumitru Braghiş, lider al Partidului Social-Democrat, a declarat o casă la Chişinău, o vilă şi un lot la Pîrîta, Dubăsari, precum şi trei automobile (Hynday, Skoda şi Vaz).
Ex-preşedintele Parlamentului Dumitru Diacov, lider al Partidului Democrat, a declarat venituri de peste o jumătate de mil. lei, o casă cu teren în capitală, un apartament la Moscova, două spaţii pentru oficiu, un BMW şi un depozit de peste 8 mii euro. El este şi proprietarul ziarului „Novoe Vremea”.
Ex-premierul Vasile Tarlev, lider al Uniunii Centriste din Moldova, a declarat o casă în Chişinău, o vilă la Hruşova, Criuleni, patru loturi (2,8 mii mp), un automobil şi peste trei mii de acţiuni la „Bucuria” SA.
Vicespeakerul Iurie Roşca, lider al Partidului Popular Creştin-Democrat, a inclus în declaraţia sa venituri de peste 4,5 mil. lei, o casă cu teren, un garaj şi un sarai, 100% din ziarul „Flux” şi „AP Flux”, 70% din „Tipografia Prag 3” şi 34% din ziarul „Ţara”.
Cei mai bogaţi în liste
Vladimir Voronin este cel mai bogat om din cei 103 candidaţi de pe lista Partidului Comuniştilor.
Cel mai bogat om din Alianţa „Moldova Noastră” este Veaceslav Untilă. În ultimii doi ani, el a avut venituri de peste 450 mii lei. El a mai declarat acţiuni de 260 mii lei într-o societate pe acţiuni, un apartament, 1/3 casă de locuit, un garaj şi un automobil BMW.
Cel mai bogat om din Partidul Liberal este Oleg Bodrug – el a declarat venituri de peste 800 mii lei.
Cel mai bogat om din Partidul Liberal Democrat din Moldova este ex-viceministrul de externe Iurie Leancă. În ultimii doi ani, el a cîştigat din activitatea sa de la Înaltul comisar OSCE pentru minorităţile naţionale şi de la ASCOM SA aproape 100 mii euro. De asemenea, are un depozit de 53 mii euro.
Cel mai bogat om din Partidul Social-Democrat este Alexandru Tureac, un om de afaceri din Bălţi, care a declarat venituri de peste 1,4 mil. lei.
Cel mai bogat om de pe lista Partidului Democrat este Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte Petru Lucinschi, care a declarat venituri de peste 6,8 mil. lei.
Cel mai bogat om din Uniunea Centristă din Moldova este Elena Sufrai, contabilă din Băcioi. Ea a declarat venituri de peste un mil. lei, cîteva terenuri şi imobile şi un cont de 160 mii lei.
Cel mai bogat om din Partidul Popular Creştin-Democrat este liderul formaţiunii Iurie Roşca.
Alţi candidaţi bogaţi
Printre alţi candidaţi bogaţi în aceste alegeri se numără:
- deputatul PSD Dumitru Godoroja – venituri de 125 mii euro;
- secretarul general al PSD Eduard Muşuc - venituri de aproape 100 mii lei, un apartament, un lot de teren şi două autoturisme;
- primarul de Chişinău, vicepreşedintele Partidului Liberal Dorin Chirtoacă - venituri de 170 mii lei, un automobil Opel Astra şi 1/3 dintr-un imobil de la Coloniţa;
- liderul fracţiunii parlamentare a PPCD Vlad Cubreacov - două apartamente în Chişinău, o vilă la Ialoveni, cîte un lot la Chişinău şi Ialoveni de 600 şi, respectiv, 1,1 mii mp.;
- speakerul Marian Lupu şi prim-ministrul Zinaida Greceanîi – ambii au case în Chişinău de peste un mil. lei fiecare şi au obţinut din salariu în ultimii doi ani aproximativ 300 mii lei fiecare;
- Eugen Roşcovanu, candidat AMN - venituri de peste 130 mii lei şi un depozit de 12 mii euro;
- avocatul Vasile Rîhlea, candidat pe lista AMN, - cinci apartamente în Chişinău, două loturi şi o construcţie nefinalizată, în mun. Chişinău, alte două loturi la Larga, Briceni, şi trei automobile;
- Valeriu Streleţ, directorul „BioProtect”, candidat PLDM, - venituri de peste 1 mil. lei;
- avocatul Gheorghe Avornic, candidat pe lista UCM, - venituri de peste jumătate de mil. lei, o casă de locuit, o vilă, două apartamente în capitală, două automobile, două loturi şi 100 ha de teren agricol.
Majoritatea candidaţilor în alegeri par să fie oameni înstăriţi. Din acest punct de vedere, oamenii ar trebui să fie mulţumiţi. Or, o vorbă din popor spune: „Deputaţi trebuie aleşi cei care au bani, deoarece au din ce trăi şi nu vor fura”. Dacă aşa va fi – vom vedea în următorii patru ani.
Далее...
